Cum se poate extinde global infrastructura sustenabilă

Reading Time: 4 minute

Ca specialiști în domeniul finanțării proiectelor sustenabile, autorii propun un cadru normativ pentru extinderea rapidă la nivel mondial a finanțării pentru proiectele de infrastructură sustenabilă, în cadrul luptei împotriva efectelor încălzirii globale.

de Christian Déséglise și Delfina Lopez Freijido

Schimbările climatice sunt socotite de mulți cea mai presantă provocare a zilelor noastre și pe care nu o abordăm suficient de rapid. Acordul de la Paris din 2015 urmărea menținerea creșterii temperaturii medii globale la mai puțin de 2 grade Celsius comparativ cu nivelul preindustrial. În realitate, însă, planurile guvernelor de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră vor duce la o creștere a temperaturii medii cu peste 3 grade Celsius până la finalul acestui secol. Pentru a evita acest lucru, e nevoie să acționăm mai rapid, pe scară mai largă și în mod disruptiv – în special prin conceperea și finanțarea proiectelor de infrastructură sustenabilă.

Infrastructura deja existentă (transporturi, energie, telecomunicații, apă și clădiri) e răspunzătoare pentru aproape 70% din emisiile de gaze cu efect de seră. Mai mult, deoarece țările în care veniturile populației sunt mici și medii conduc în topul creșterii numărului de locuitori și al urbanizării, ele vor fi responsabile de cea mai mare parte a dublării volumului de infrastructură până în 2050, mai ales prin proiecte greenfield. Or, dacă vrem să evităm schimbările climatice catastrofale, trebuie să desfășurăm o infrastructură nouă și sustenabilă, iar în același timp să modernizăm sau să dezafectăm infrastructura veche și nesustenabilă.

Până acum, nu am reușit acest lucru. Proiectele de infrastructură sustenabilă finanțabile sunt mult prea puține, mai ales în țările cu venituri mici și medii, iar finanțarea merge încă greoi, în special din partea sectorului
privat.

Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) a estimat investițiile necesare în infrastructură la circa 6.300 de miliarde de dolari pe an între 2016 și 2030, iar cele destinate limitării creșterii temperaturii la mai puțin de 2 grade Celsius la 6.900 de miliarde de dolari. Numai că în 2018 investițiile în infrastructură la nivel mondial au fost de doar 3.400 – 4.400 de miliarde de dolari (diferența se datorează metodelor de calcul diferite utilizate). Acest lucru înseamnă un deficit anual de 2.500 până la 3.500 de miliarde de dolari, din care aproximativ două treimi în țările cu venituri mici și medii.

Deși economiile avansate au, în general, cadre de reglementare bine puse la punct și finanțare disponibilă pentru proiectele de infrastructură sustenabilă, în celelalte țări situația este foarte grea. Fiind vorba de proiecte complexe, întinse pe durate mari de timp și care își amortizează costurile pe perioade care adesea depășesc zece ani, investitorii privați tind să le evite, descurajați de riscurile normative și de schimbările politicilor. Până acum, infrastructura sustenabilă a fost finanțată mai ales prin bănci de dezvoltare naționale și internaționale. De aceea, capitalul privat va fi cheia pentru acoperirea deficitelor de finanțare.

Cu scopul de a extinde dezvoltarea și finanțarea infrastructurii sustenabile în țările cu populație cu venituri mici și medii, propunem un cadru normativ creat de inițiativa One Planet Lab, în care este implicat și unul dintre autorii acestui articol, Christian Déséglise. Cadrul normativ, intitulat “Viziune a unei tranziții responsabile față de mediu – capitolul infrastructură” (VERT-Infra), urmărește impulsionarea proiectelor și dezvoltarea de infrastructură cu valoare de active, deschizând astfel drumul investițiilor la scară mare efectuate de investitori instituționali din întreaga lume.

VERT-Infra acoperă, în prima fază, patru subsectoare ale infrastructurii sustenabile: energia, stocarea energiei, transportul și clădirile, cu accent pe proiectele din zone urbane. Ulterior, cadrul normativ poate fi extins pentru a acoperi investiții de aproape 7.000 de miliarde de dolari anual.

Inspirându-se din cadrul de guvernanță care a dus la dezvoltarea pieței de certificate verzi, One Planet Lab recomandă integrarea diverselor tipuri de stakeholderi într-o organizație agilă pe bază de membership. Membrii acesteia pot fi organizații active în investiții în infrastructură și asistență pentru dezvoltare, dar și guverne, bănci de dezvoltare internaționale, instituții financiare, proprietari și manageri de active, ONG-uri și universități.

Pentru a putea soluționa provocările care apar pe întreaga durată de viață a proiectelor de infrastructură, VERT-Infra se concentrează asupra a patru componente complementare. Acestea acoperă atât mecanismele de finanțare, cât și acumularea de competențe, foarte importante în dezvoltarea de proiecte greenfield în special în țările cu venituri mici și medii.

Conform planului, pentru început, fondurile de pregătire a proiectelor – cu bani de la donatori, bănci de dezvoltare internaționale, fonduri financiare intermediare și organizații filantropice – vor furniza asistența tehnică necesară apariției unor proiecte de infrastructură sustenabilă finanțabile. Ulterior, facilitățile de finanțare sustenabilă vor asigura finanțare la costuri mici pentru băncile de dezvoltare naționale eligibile și instituții financiare locale fără acces la piețele de capital internațional. Aceste instituții vor acorda apoi credite, din fonduri, unor proiecte de infrastructură sustenabilă (de obicei unele noi). În sprijinul acestor facilități și pentru a refinanța proiecte deja existente, fondurile pentru infrastructură sustenabilă vor obține bani sau vor participa la creditare pentru a opera infrastructura deja finanțată de bănci de dezvoltare locale, bănci de dezvoltare naționale și instituții locale. În acest fel, s-ar elibera capital pentru și mai multe investiții.

În cele din urmă, VERT-Infra va acționa în colaborare cu alte inițiative din domeniu care au ca scop dezvoltarea așa-numitelor fonduri pentru politici și planificare. Acestea vor sprijini construirea unor clădiri de mare capacitate, pe termen lung, de care țările cu venituri mici și medii au mare nevoie.

Propunem două linii de acțiune coordonate: prima – generarea de cadre normative pentru politici de canalizare de capital, cât mai rapid, către infrastructura sustenabilă; a doua – reunirea stakeholderilor-cheie (instituții care finanțează creșterea economică, bănci de dezvoltare naționale și internaționale, instituții financiare private, investitori instituționali și inovatori în domeniul finanțelor digitale) pentru a da drumul la finanțare.

Desigur, nu toate proiectele de infrastructură oferă și oportunități comerciale. Însă natura incluzivă și deschisă a VERT-Infra ar trebui să favorizeze apariția unor mecanisme standardizate și scalabile care să permită piețelor financiare să susțină mai eficient infrastructura sustenabilă.

Tranziția la nivel global la o economie cu emisii de carbon scăzute, conform țintelor stabilite prin Acordul de la Paris, se desfășoară cu mare greutate. Se impune o acțiune mai hotărâtă, pentru a evita efectele încălzirii globale. Întărind punctele slabe din procesul de dezvoltare și finanțare a infrastructurii sustenabile, cadrul stabilit de VERT-Infra poate ajuta la transformarea unui sector critic și intensificarea luptei împotriva schimbărilor climatice.

Christian Déséglise – Sponsor global al finanțării sustenabile și lider global al băncilor centrale la HSBC, este profesor adjunct la School of International and Public Affairs a Universității Columbia și membru al inițiativei One Planet Lab.

Delfina Lopez Freijido – Lider al departamentului de finanțare sustenabilă din cadrul Diviziei de Finanțe a Banco de la Nación Argentina, a prezidat agenda finanțării sustenabile la summitul G20 din 2018, în cursul președinției argentiniene.

Foto: Dreamstime.com

Articolul a fost inițial publicat în Biz nr. 339 (20 ianuarie – 17 februarie 2020). Dacă dorești să primești Revista Biz prin curier, abonează-te aici.