Cum a schimbat internetul lumea

Reading Time: 6 minute

Internetul a pătruns în toate domeniile societății, creând industrii noi, modificând comportamente sociale. Bula dotcom, din 2000, nu a îngropat internetul, a fost doar sfârșitul web 1.0. Un majorat mai târziu, companii online administrează businessuri de bilioane de dolari, cu miliarde de utilizatori. Viața digitală nu mai este second life.

ÎNCĂ SUNT DISPUTE DACĂ OMUL ESTE, SAU NU, măsura tuturor lucrurilor, taberele implicate în dezbatere au conturi pe Facebook, iar numele celor care postează pe această temă, chiar în această clipă, ocupă cu lejeritate câteva etaje ale Turnului Babel. Intercalări de imagini și fișiere video între postări, ba chiar și meme-uri și GIF-uri. Chibiții aprinselor dezbateri online colorează și ei harta globului. Unii dintre aceștia chiar de la serviciu, între task-uri, alții de pe un șezlong de concediu de vară târzie, de la vreo terasă sau chiar de pe canapea casnică, butonând un smartphone sau o tabletă, cu toții contribuind la venituri anuale de peste 27 de miliarde euro pentru Facebook, accesând însă gratuit platforma social media dezvoltată de Zuckerberg în 2004… Subsemnatul, care scriu aceste rânduri în momentul aniversar #Biz18ani, leat 2017, sunt (și nu prea) același care în urmă cu… 18 ani nu ar fi înțeles nimic din acest text “din viitorul apropiat”. În 1999/2000 eram student (în București), nu aveam telefon mobil, nici calculator sau adresă de mail (pe care să o verific de două/trei ori pe săptămână la un internet cafe); Google abia suflase în prima lumânare de tort, iar lumea tech experimenta “crahul www”. Anul 2000 și bula dot-com, companii mici și mari care au pariat pe succesul businessului online, ce-i drept pe baza unui boom în domeniu în special în SUA, au intrat în colapsul bursier sau au pierdut sume colosale. Așa s-a încheiat de fapt era web 1.0. SUA avea atunci peste 70% din populația de internauți de pe glob (95 de milioane utilizatori), Germania 24 de milioane utilizatori, iar China “doar” 22 de milioane. Crahul nu a îngropat cablurile de internet, nici nu l-a retrimis în laboratoare, universități și centre militare. A fost startul unei noi vârste a internetului, în al cărui malaxor intră acum, un majorat mai târziu, aproape fiecare domeniu al vieților noastre. Business după business și-au găsit o modalitate mai comodă și mai ieftină de “mutare” în online, de desfășurare exclusiv în online, în paralel cu serviciile de plăți online (plus securizarea lor), evoluția e-comerțului și a comportamentelor sociale stimulând sau obligând guvernele și administrațiile locale să țină pasul cu mersul lumii. Nu în mod unitar, România rămânând codașă la e-guvernare și e-administrație, imperiul cozilor, dosarelor, hârtiilor și ștampilelor nelăsându‑se impresionat de statisticile care ne arată totuși în topul vitezelor la internet, dar și la costuri între cele mai reduse în UE la servicii internet-telecom.

Bilioane, bilioane

Dacă în jurul anului 2000 shoppingul online varia la cele mai puternice economii de pe glob între 1 și 2 miliarde de dolari, astăzi statisticile se măsoară în bilioane (1 bilion = o mie de miliarde). Ce nu putem (încă) plăti online, de la laptop sau de pe smartphone, e doar o chestiune de aplicație, nu de timp. Aplicație mobilă, dacă ne luăm după tendințe. Un “joc” între extinderea rețelelor mobile (3G, 4G… 5G în curând), revoluția smartphone și disputa iOS – Android (primul iPhone se lansa în 2007, iar Android-ul, un an mai târziu). În prezent sunt mai mulți utilizatori de internet mobil decât de desktop, greu de închipuit scenariu nu în urmă cu 18 sau 20 de ani, ci chiar mult mai recent. Dacă, în 2000, Nokia Communicator 9210 părea o unealtă perfectă de business, iar piața utilizatorilor obișnuiți era topită după 6210 sau 3210, astăzi brandul finlandez privește perioada de glorie doar în muzee de profil. Ceea ce a oferit lumii Steve Jobs prin iPhone și întregul ecosistem, înțeles din mers de Google cu Android (cu deosebirile de rigoare), ne pune astăzi în situația de a constata că dispozitivele mobile au influențat vânzări de 1,4 bilioane de dolari în 2016. Media comenzilor online plasate de pe smartphone este 115,5 dolari vs 106,9 dolari la tablete, traficul mobil reprezentând 52% din totalul traficului, comparativ cu 42% in 2016. De asemenea, până în 2020, comerțul mobil va însemna 45% din totalul activităților e‑comerț, comparativ cu 20,6% în 2016.

ONLINE E MAI SIMPLU. CHIAR ȘI DE LA SERVICIU

Orice statistică, cu toate plusurile sale aniversare la sfârșit sau început de an, e lipsită de sens dacă nu se regăsește și în concretul de zi cu zi al fiecăruia dintre noi. Înlocuind o pauză de țigară sau mai multe (acolo unde e cazul) cu puțină activitate personală la locul de muncă, putem oferi o serie de răspunsuri lămuritoare la tema noastră. Începem lista “de rezolvat” cu plăți utilități, taxe & impozite (amenzi!), continuăm cu comenzi de cadouri, servicii alimentare, culinare sau de retail, planificări de concediu și rezervări de avioane, de mașini și camere de hotel, plusând (acolo unde e cazul) cu supravegherea locuinței (și management de smart home), adăugăm verificări medicale (analize sau alte programări)… Iar când mare parte din listă poate fi rezolvată și din smartphone, se cheamă că internetul își poate susține rolul planetar și în lipsa oricărei componente de entertainment. Chiar dacă acest domeniu (cu subdomeniile sale discutabile, reprobabile sau ilegale) este un alt motor al succesului rapid al online-ului, ba chiar de grabă utilizator de noi tehnologii și stimulator de conținut. Desigur, nimic nu a funcționat dintr-un clic. Aproape că fără să vrei intri acum pe booking.com pentru rezervări de cazare, dar compania înființată în 1996 în Olanda a avut nevoie de ani buni pentru a deveni un business profitabil, investiții și preluări, eliminând din schemă nu doar intermedierea agenției de turism, dar în special timpul pierdut cu răsfoirea ofertelor sau din birou în birou. Dar cum internetul evoluează până la a-și sugruma propriii “copii”, un nou tip de e-business s-a ridicat în ultimii ani, sub umbrela sharing economy. Airbnb, înființat în 2006, a convins până acum 150 de milioane de persoane să îi folosească serviciile pentru găzduire în călătorii sau vacanțe iar BlaBla Car, tot din 2006, acum cu peste 35 de milioane persoane înregistrate online, este utilizat pentru a împărți costurile de călătorie cu mașina.
În ceea ce privește piața e-comerțului din România, poate că printre exemplele cele mai grăitoare despre modul în care un “magazin online” cu un anumit specific se poate extinde până la a oferi (aproape) orice, până la supremație în retail (după modelul Amazon, înființat în 1994, astăzi cu venituri de 136 miliarde dolari), este cazul eMag. Pornit în 2001, ca un site care comercializa produse IT și birotică, eMag a ajuns azi un business de 2,02 miliarde lei în România și 3,12 miliarde de lei în toate țările în care grupul are operațiuni (Bulgaria, Ungaria, Polonia). În 2017, oferta eMAG a ajuns la aproximativ 2 milioane de produse prin diversificarea unor categorii foarte dinamice, care atrag tot mai mulți clienți online: home & deco, auto, bricolaj, articole pentru copii și jucării, sport și fashion. În 2012, fondul de investiții sud-african Naspers, cu afaceri de peste 5 miliarde de dolari a achiziționat 70% din acțiunile eMag. Pentru consolidarea businessului, eMag a preluat și alți jucători de pe piață, între care PC Garage, FashionDays sau Sameday Courier.

De la un capăt la celălalt al textului, dinamismul societății globaliste www m-a obligat să rectific câteva date statistice. Noi startup-uri (sic!) share-uiesc și updatează realizările, din Silicon Valley, România sau Extremul Orient, aproape concomitent, pe pagina de Facebook, sfidând fusul orar, spărgând granițele impuse ieri de ușa de garaj sau de laboratorul universitar.

INTERNAUȚI
2000 VS 2017

Utilizatori internet în 2000
America de Nord: 108.096.800
Europa: 103.096.093
Asia: 114.303.000
America Latină: 18.068.919
Africa: 4.514.400
Total: 361.000.000
sursa: Internet World Stats

Utilizatori internet în 2017
America de Nord: 320.059.368
Europa: 659.634.487
Asia: 1.938.075.631
America Latină: 404.269.163
Africa: 388.376.491
Total: 3.885.567.619
sursa: Internet World Stats

LUMEA WWW
Internetul “suportă” în momentul de față 1,24 miliarde de site-uri. Primul site a fost realizat în 1991 de Sir Tim Berners-Lee, inventatorul World Wide Web-ului. În 2000, conform Internet World Stats, erau înregistrate peste 17 milioane de site-uri, o creștere de 438% față de anul anterior. Este cea mai creștere a numărului de site-uri din 1996 până în prezent. Principala sursă de informare a elevilor și studenților de pe glob (dar nu numai), Wikipedia, a apărut în 2001, iar platformele WordPress și LinkedIn, în 2003. În 2017, WordPress are o cotă de piață de 59%, cu 20,6 milioane de site-uri active (inclusiv New York Times sau blogul Facebook), fiind platforma CMS nr. 1 pe glob.

SE CAUTĂ TRAFIC

Înființat în 1998, motorul de căutare Google rămâne stăpânul căutărilor online, cu peste 5,5 miliarde de căutari zilnic. De altfel, Google se află și în topul celor mai vizitate site-uri, fiind urmat de YouTube, Facebook și Baidu (motorul chinez de căutare, lansat în 2000). În ceea ce privește traficul de internet, doar 48% este realizat de oameni, restul de 52% provenind de la… boți. Anul 2000 nu a fost marcat doar de criza dot-com, dar și de ravagiile provocate de virusul ILOVEYOU, care a infectat zeci de milioane de computer cu Windows 95, Windows 98, Windows NT, Windows 2000, un malware originat din Filipine.