Cum riscăm să pierdem peste 7% din suprafața împădurită a țării

Reading Time: 6 minute

Multe dintre pădurile tinere ale României sunt acum defrișate. Peste 500.000 de hectare care au crescut în ultimele decenii pe locul fostelor pajiști neîntreținute nu sunt recunoscute ca păduri și România nu le protejează. Ba mai mult, ironia este că legea permite și chiar încurajează tăierea acestor arbori de toate vârstele care reprezintă 7% din suprafața împădurită a țării.

Cum s-a ajuns aici și cum putem lupta ca „Pădurile Nimănui” să intre urgent în atenția autorităților și să fie administrate într-un cadru coerent și solid ne explică Orieta Hulea, director general al WWF România.

Cum a fost ultimul an pentru WWF România și care au fost principalele proiecte în care a fost implicat?

A fost un an cu multe provocări și experiențe noi, multe din activitățile noastre se întâmplă în teren, unde interacțiunea cu oamenii este esențială și a trebuit să ne adaptăm la noul context generat de pandemie. A fost necesar să decalăm o parte din activități până la relaxarea măsurilor de restricție și să compensăm cât mai mult în on-line.

A fost primul an în care am organizat Ora Pământului on-line (un eveniment care, prin stingerea luminii timp de o oră, atrage atenția asupra impactului schimbărilor climatice și ne îndeamnă să acționăm împreună și individual pentru stoparea lor), cu ateliere interactive despre hrana sănătoasă, fotografia de natură, natura din imediata noastră vecinătate (gradini, parcuri, case) și cum o îngrijim și yoga.

Un alt proiect on-line a fost Cosul de picnic, dedicat părinţilor și copiilor care stau acasă și oferindu-le o serie întreagă de activităţi de educaţie pentru hrană prietenoasă cu natura, dezvoltate de WWF-România, incluse pe platforma globală de educaţie digitală Earth School.

Protejarea pădurilor și stoparea tăierilor ilegale a fost și rămâne incă o temă importantă. WWF s-a implicat direct în cartarea pădurilor virgine și cvasi-virgine, aproape 60.000 ha fiind puse sub protecție prin includerea lor în Catalogul Național. Am arătat care sunt deficiențele din sistem și modul în care se poate stopa acest fenomen (măsurarea corectă a lemnului și controlul la prima plasare în piață, prioritizarea planurilor de control ale autorităților pe criterii obiective și transparente, un sistem de trasabilitate a lemnului eficient și transparent) și vom continua această campanie până la soluționarea problemei.

Un alt proiect care a început anul trecut și se va finaliza în septembrie anul acesta este reconstrucția ecologică a unei zone din lungul Dunării, în Mehedinți, Gârla Mare. Prin reconectarea la Dunăre, zona îsi va recăpăta funcțiile naturale de stocare a apei, va generara resurse naturale pentru comunitățile locale (pește, stuf), biodiversitatea va crește și va fi o zonă de agrement ce poate fi inclusă în circuitul turistic.

Tot anul trecut am reușit să eliberăm în Dunăre 300 de pui de nisetru, una din speciile de sturioni amenințate cu dispariția. Ne dorim să continuăm astfel de acțiuni, foarte importante pentru a asigura refacerea populațiilor de sturioni în Dunăre, în paralel cu combaterea traficului ilegal cu caviar și a braconajului.

Refacerea populațiilor unor specii dispărute din mediul natural este importantă pentru conservarea biodiversității și deschide oportunități pentru comunitățile locale. Reintroducerea zimbrului în Carpați la Armeniș, Caraș Severin este un proiect special tocmai prin aspectele ce țin de implicarea comunității locale. La venirea primilor zimbri și elibererea lor în natură, localnicii au fost rezervați cu privire la posibilele beneficii pentru comunitate. În timp însă, cu sprijinul echipei noastre, au început să vadă că interesul turiștilor pentru zonă și pentru produsele locale a crescut. În sprijinul comunității, anul trecut am început construirea WeWilder, primul centru de inovaţie și antreprenoriat prietenos cu natura și cu oamenii, unde vor fi incubate idei și soluții pentru dezvoltarea comunității, un model, sperăm noi, ce poate fi replicat și în alte zone.

Am lansat o campanie pentru salvarea pădurilor nimănui, 500.000 ha de pășuni împădurite, păduri galerii în lungul râurilor, care, dacă ar fi incluse în fondul forestier, ar contribui semnificativ la creșterea suprafeței împădurile din România.

Care sunt planurile pe care le aveți pentru WWF în România pentru următorii ani?

Misiunea WWF este de a opri degradarea mediului natural în care trăim și de a construi un viitor în care oamenii trăiesc în armonie cu natura, protejând biodiversitatea, folosind înțelept resursele naturale și reducând poluarea. În România, acționăm pentru protejarea pădurilor, a râurilor naturale și pentru conservarea speciilor emblematice din fauna țării, în special ursul, lupul, zimbul și sturionii. Identificăm presiunile care pun în pericol mediul înconjurător și implicit sănătatea și bunăstarea oamenilor și a naturii și propunem soluții pentru rezolvarea lor. Încercăm să schimbăm sisteme depășite sau defectuoase, mentalități, comportamente, pentru ca problemele de mediu să devină o prioritate pe agenda decidenților politici.

Anul trecut am lansat programul Legamânt pentru Pământ – un angajament pentru a proteja și reface natura în beneficiul oamenilor și al planetei. Scopul nostru este să reducem la zero pierderea habitatelor naturale și extincția speciilor, să refacem ecosistemele afectate de om și să reducem la jumătate amprenta ecologică a sistemelor de producție și consum prin promovarea utilizării sustenabile a resurselor naturale și a soluțiilor verzi, bazate pe natură, în infrastructură, transport și producție de alimente.

Protejarea pădurilor și stoparea tăierilor ilegale rămâne o prioritate, similar, protejarea râurilor naturale și refacerea zonelor umede la scară cât mai mare. Ne vom implica în desemnarea de coridoare ecologice care să asigure conectivitatea rețelei de arii protejate și vom contribui la refacerea populațiilor unor specii dispărute (zimbrul) sau amenințate cu dispariția (sturionii).

Vom monitoriza activ modul în care se implementează legislația de mediu și propunerile de modificari legislative pentru a semnala acțiunile cu impact negativ asupra mediului, în special asupra biodiversității.

Foarte important anul acesta va fi modul în care România va răspunde cerințelor Pactului Verde European, în special alinierea la obiectivele și țintele pentru biodiversitate, climă și energie, economie verde. Ne-am implicat activ în semnalarea discrepanțelor din Planul Național de Redresare și Reziliență și vom monitoriza în continuare implementarea acestuia, vom susține adoptarea de soluții bazate pe natură pentru a adresa provocările societății privind schimbările climatice, securitatea apei, a hranei, sănătatea umană.

Vom sta aproape de cei care ne susțin și de publicul larg cu informații relevante și vom acționa împreună pentru a genera schimbările de care avem nevoie pentru a proteja natura.

Una dintre misiunile WWF România este conservarea pădurilor. Ne puteți spune câteva cuvinte despre strategia WWF în această direcție?

Luptăm pentru conservarea pădurilor pe mai multe planuri:

Ne-am implicat activ în elaborarea Strategiei Forestiere Naționale și ne dorim implementarea ei pentru a asigura o dezvoltare durabilă a pădurilor din Romaânia.
Am fost primul ONG din România care a demarat procesul de identificare și de protejare strictă a pădurilor virgine și cvasi virgine din România. Până acum am evaluat peste 600.000 ha de pădure, am identificat circa 60.000 ha de păduri virgine și cavsivirgine și, în prezent, avem studii în proceduri de avizare pentru alte 14.800 ha la nivel național. O parte dintre pădurile identificate au fost incluse deja în patrimoniul mondial UNESCO.
Luptăm pentru conservarea a 10% din pădurile țării până în 2030, adică a 700.000ha, în scopul menținerii biodiversității, a conservării fondului genetic și a proceselor naturale de care depindem.
Vrem să extindem suprafețele ocupate de păduri în România. Avem proiecte prin care ne dorim asigurarea unor norme de sustenabilitate pentru cele 500.000 ha de pădure din afara fondului forestier național. Aceste paduri nu sunt recunoscute și în prezent sunt vulnerabile.
Luptăm împotriva exploatării ilegale a lemnului prin dezvoltarea și implementarea unor soluții fezabile și eficiente.
Susținem aplicarea unui management forestier responsabil, bazat pe identificarea Pădurilor cu Valoare Ridicată de Conservare și aplicarea unor măsuri de management specifice, care să protejeze valorile de mediu, sociale și culturale.
Propunem măsuri compensatorii pentru proprietarii privați care își conservă pădurile. Susținem antreprenoriatul și comunitățile locale, care aduc valoare adăugată utilizării lemnului.

Multe dintre pădurile relativ tinere ale României sunt acum defrișate. Peste 500.000 de hectare care au crescut în ultimele decenii pe locul fostelor pajiști neîntreținute nu sunt recunoscute ca păduri și România nu le protejează. Ba, ironia este că legea permite și chiar încurajează tăierea acestor arbori de toate vârstele care reprezintă 7% din suprafața împădurită a țării. Cum s-a ajuns în această situație și ce este de făcut?

România are aproximativ 500.000 de hectare de păduri crescute în parte în ultimele decenii pe locul fostelor pajiști neîntreținute, păduri care se găsesc în preajma râurilor, a pârâurilor, la marginea terenurilor agricole sau pe terenuri la mare altitudine.

Politica Agricolă Comună îi încurajează pe proprietarii acestor terenuri (sub pretextul întreținerii pajiștilor), prin scheme de plăți directe, să defrișeze aceste păduri și, de cele mai multe ori, sa nu creeze nimic în schimb. Prin urmare, Pădurile Nimănui pot fi tăiate oricând și, de cele mai multe ori, acest lucru se vede. Circa 25% dintre tăierile pe care noi le vedem din satelit au loc aici. În aceste condiții, este cu atât mai important ca Pădurile Nimănui să intre urgent în atenția autorităților și să fie administrate într-un cadru legal coerent și solid.

Legal, aceste terenuri nu sunt considerate păduri pentru ca nu sunt parte a fondului forestier național. Ele au astfel un statut incert și sunt în pericol de a fi deteriorate sau chiar distruse complet. Acest lucru este încurajat și de politicile actuale, care oferă multiple avantaje proprietarilor de terenuri neforestiere, comparativ cu proprietarii de pădure.

În acest moment, nu cunoaștem localizarea exactă a acestor păduri și nu sunt evidențiate și protejate valorile de conservare (floră, faună) pe care le conțin. Deși recunosc problema, autorițățile dau dovadă de lipsă de interes și nu sunt motivate să acționeze. Nu avem o strategie națională clară, care să armonizeze obiectivele privind pădurile, agricultura și mediu.

La WWF vrem să facem o hartă a Pădurilor Nimănui. Pentru aceasta trebuie să identificăm din satelit locația lor exactă și apoi să scoatem în evidență valorile de mediu (floră, faună) pe care le adăpostesc. În plus, vrem să determinăm statul român să investească în conservarea acestor păduri prin acordarea unor plăți compensatorii pentru proprietari. Astfel, ei vor fi interesați să le păstreze, nu să le taie.

Dacă identificăm și protejăm Pădurile Nimănui, vom asigura continuitatea a 500.000 de hectare de pădure. În caz contrar, aceste suprafețe împădurite riscă să dispară. Pentru a înțelege ce ar însemna acest lucru, pentru a reîmpăduri 500.000 de hectare ar costa 5 miliarde de euro și ar dura, în ritmul în care s-a împădurit până acum, 500 de ani.

Care sunt pericolele și principalele amenințări apărute odată cu despăduririle și degradarea pădurilor?

Dispariția celor 500.000 ha de pădure din afara fondului forestier național ar reprezenta pierderea unor habitate deosebit de valoroase care se regăsesc în aceste păduri, ar insemna întreruperea unor conectivități asigurate de aceste păduri între diferite zone cu concentrații de biodiversitate și nu în ultimul rand ar influența climatul local și impactul fenomenelor climatice asupra obiectivelor urbane.

Trebuie înțeles că pădurea contribuie la bunăstarea economică a comunităților și la dezvoltarea agriculturii. Pădurea nu reduce suprafața agricolă, ci o face productivă, o eficientizează și îi asigură protecția necesară.