Management Opinii

Cum recunoaştem liderii buni din compania noastră?

22 sept. 2016 5 min

Cum recunoaştem liderii buni din compania noastră?

Reading Time: 5 minute

Înainte să citiţi acest articol, doresc să vă cer exerciţiul următor.

Gândiţi-vă la trei lideri care au avut un impact pozitiv semnificativ asupra vieţii dvs., un impact durabil. Evaluaţi în ce mod a avut impact asupra dvs. fiecare lider şi de ce.

Text de Toine Kets, fondator, Actinote International

Aţi identificat cele trei persoane? Excelent, sunteţi norocos.  Pentru că este o realitate faptul că, astăzi, avem doar foarte puţini mari lideri, câţiva lideri destul de buni şi foarte multe persoane în diferite funcţii care sunt mediocre, incompetente sau pur şi simplu nepotrivite pentru leadership. Dacă vă îndoiţi de acest lucru, gândiţi-vă la lipsa de leadership, managementul defectuos, corupţia, suferinţa şi dezastrele financiare pe care leadership-ul ratat l-a provocat în ultimii ani. Exemple? Lehman Brothers, British Petroleum, Nokia, Enron, J.P Morgan şi pot continua cu câteva exemple din fiecare ţară.

Aţi lăsa un chirurg să vă opereze fără ca acesta să fi dovedit că are abilităţile necesare pentru a avea aibă grijă de viaţa dvs.? Ştim, de asemenea, că un lider are un impact semnificativ asupra vieţilor şi bunăstării oamenilor, însă lor li se permite să opereze în aria de influenţă fără să trebuiască să demonstreze că au calităţile setate în acest scop sau integritatea de a conduce pe cineva undeva.

Dacă nu sunteţi convinşi, atunci am câteva statistici. Un amplu studiu din 2012, pe tema forţei de muncă, arată că 65% dintre angajaţi nu sunt mulţumiţi la locul de muncă. În iunie 2013, Gallup a publicat un raport numit State of the Global Workplace care a arătat că 13% dintre angajaţii din 142 de ţări din întreaga lume manifestă angajament la locurile de muncă  – adică investesc emoţional în acestea şi sunt preocupaţi să creeze valoare pentru organizaţiile lor. 63% dintre angajaţi sunt prezenţi, dar nu simt angajament. 24% sunt dezangajaţi în mod activ sau mai rău, ceea ce duce la o pierdere a productivităţii de 550 miliarde $.

Aşadar cred că există motive suficiente pentru a sublinia rolul leadership-ului în perioada care va urma. Căci un leadership bun va crea valoare pentru organizaţie. Un alt lucru este acela că oamenii pot învăţa şi pot face schimbări, aşadar au şi abilitatea de a deveni un lider. Dar înainte de asta putem să ne întrebăm, de asemenea: cum pot să recunosc un (potenţial) lider? Şi asta este, de fapt, mai uşor decât vă gândiţi. Nu contează atât de mult ce este leadership-ul, ci ce fac liderii şi poţi observa asta din comportamentul şi acţiunile liderului. Şi când te uiţi cu atenţie poţi remarca, de asemenea, acelaşi comportament şi aceleaşi acţiuni ale potenţialilor lideri, cei care încă nu conduc. Deci, ce să luăm în calcul?

În primul rând, unui lider trebuie să-i placă să lucreze cu oamenii. Pentru lider asta trebuie să fie ceva plăcut. Nu încercaţi să conduceţi oameni când nu sunteţi pasionat de asta. Doar vă faceţi rău dvs. şi altora. Mai bine căutaţi-vă o altă slujbă. Liderii trebuie să realizeze că oamenii sunt imprevizibili. Fiecare este unic şi vieţile lor şi ale noastre sunt pline de perioade fericite şi de tragedii. Nu putem anticipa surprizele. Toţi avem emoţii şi, de asemenea, le exprimăm în timpul lucrului. Oamenii pot intra în conflict cu alţii, pot bârfi, pot râde. Un lider trebuie să relaţioneze cu personalităţi, motivaţii şi stiluri în fiecare zi, de fiecare moment. Şi nu poţi exclude emoţiile la locul de muncă. Un lider care poate gestiona asta va considera jobul său ca fiind deosebit de motivant. Deci este logic că un lider are nevoie de Inteligenţă Emoţională. Mulţi oameni inteligenţi eşuează în materie de leadership pentru că obţin valori mari de IQ (Coeficientul de Inteligenţă sau de cunoaştere), dar scăzute la Inteligenţă Emoţională (EI). IQ nu este un diferenţiator pentru succes. Inteligența emoțională este de patru mai importantă în termeni de succes absolut. Inteligența emoțională este acel factor care face diferenţa. 90% din diferenţa dintre liderii excepţionali şi cei medii are legătură cu inteligența emoțională. Dar cum putem sesiza că cineva are o inteligență emoțională ridicată? În realitate, o putem face destul de simplu pentru că este vorba de: conştiinţă de sine, management de sine, conştiinţă socială şi management al relaţiilor. Conştiinţa de sine emoţională arată că îţi poţi recunoaşte emoţiile şi modul în care acestea îţi pot influenţa performanţa. Această performanţă are, de asemenea, un impact semnificativ asupra celor din jurul liderului. Dacă cineva este echilibrat în muncă, îşi arată emoţiile dar nu exagerează cu ţipatul, cu generarea conflictelor, cu plânsul etc., dacă reflectează asupra lui însuşi/ei înseşi, atunci poţi să spui că el/ea are conştiinţă de sine. Dacă liderul mai este, în plus, capabil să se adapteze la schimbare, să fixeze obiective provocatoare, dacă îşi ia riscuri calculate şi caută modalităţi de a face lucrurile mai bine, poţi fi sigur că ai de-a face cu un bun management de sine.

Celelalte două competenţe care compun inteligența emoțională se leagă de lider şi de ceilalţi. A conduce este exclusiv despre relaţii. Întrebarea nu este dacă avem relaţii la muncă, întrebarea este care va fi calitatea acelor relaţii. Iar rolul liderului este acela de a seta normele, cultura şi mediul fiecăruia din echipă. Un lider trebuie să construiască o echipă, să faciliteze progresul şi să  managerieze conflictele. El face asta printr-o conştiinţă socială ridicată. Dacă liderul este empatic, deci dacă el/ea simte sentimentele şi perspectiva celorlalţi şi are un interes activ pentru preocupările acestora, daca are o conştiinţă organizaţională, ceea ce înseamnă că el/ea pune focus pe dinamica ce se creează între oameni, putem spune că acesta are o bună conştiinţă socială. Ultimul lucru care face diferenţa în leadership este managementul relaţiilor. Putem aprecia un lider pentru felul în care rezolvă conflictele sau este capabil să negocieze. Liderii buni aduc neînţelegerile în contextul unei comunicări deschise şi sunt capabili să identifice soluţii în care fiecare se poate regăsi. Nu amână asumarea problemei dacă apare un conflict şi nu acceptă absolut deloc un mediu disfuncţional. Un lider bun este, de asemenea, mentor şi coach. Liderii ajută oamenii oferindu-le feedback, susţinere şi sarcini care îi vor ajuta pe aceştia să crească. Liderii buni îşi folosesc influenţa pentru a avea un impact pozitiv asupra celorlalţi. Ei sunt capabili să convingă sau să influenţeze oamenii fără să folosească puterea. Sunt capabili să îi invite pe ceilalţi la schimbări, idei sau acţiuni. Lideri buni îi inspiră pe ceilalţi. Ei aduc oamenii la un numitor comun asupra viziunii liderilor. Aduc la suprafaţă ce e mai bun din ceilalţi, iar oamenilor le place să urmeze liderul. Şi în ultimul rând, dar nu mai puţin important. Liderii pun accentul pe munca de echipă. Liderul se asigură ca echipa să împărtăşească aceleaşi obiective şi ca membrii echipei să arate entuziasm faţă de acele obiective. Un bun lider arată foarte deschis că nu este vorba despre el, ci despre echipă.

Revenind la exerciţiul meu de la începutul acestui articol. Liderii la care te gândeşti au comportamentul şi atitudinea pe care le-am descris în acest articol? Cred că veţi răspunde da, poate nu la toate punctele, dar totuşi la majoritatea. Aşadar este clar că poţi recunoaşte leadership-ul. Şi mai este clar că poţi sesiza diferenţa dintre un lider slab şi un lider bun sau unul absolut ieşit din comun. Şi dacă admitem că leadership-ul este un mare diferenţiator în ceea ce priveşte rezultatele de business, atunci este timpul să începem să lucrăm asupra leadership-ului autentic din companii. Şi iată şi vestea bună: poţi învăţa să devii lider!!

 

Toine Kets este născut în Olanda. A studiat chimia și stiințele sociale (specializarea Managementul Resurselor umane și Psihologie) și a lucrat timp de 12 ani în cadrul companiei Royal Philips Electronics. A urmat cursuri în domeniul terapiei comportamentale rațional-emotive (REBT, la Institutul Albert Ellis din New York), studiile de masterat în cadrul Universității de Afaceri Nyenrode din Olanda și a devenit trainer certificat MBTI (Myers Briggs Type Indicator).

În 2007, Toine a fondat în România compania Actinote International, specializată în leadership și dezvoltarea echipei, coaching, programe de vânzări. În contradicție cu firmele de consultanță tradiționale, idealul său este să lucreze numai cu profesioniști cu înalte abilități într-o organizație-rețea, acest mod de a lucra ducând la obținerea celor mai bune rezultate pentru clienți. Toine folosește și crede în metoda ”vezi – simți – schimbi”. Este fondatorul proiectului Horse Connection, alături de Helga Meurs, instructor de cai, cei doi aducând în România un concept mai puțin întâlnit: programe de coaching cu cai dedicate liderilor. Este trainer internațional și călătorește frecvent în Polonia, Rusia, Ucraina, Serbia, Germania, Balcani.

 

 

Array

Lasă un răspuns

Articole pe aceeași temă: