Cum recucerește natura orașele

Reading Time: 8 minute

Perioada de pandemie în care o bună parte dintre români au lucrat de acasă și au petrecut foarte puțin timp în aer liber i-a făcut pe cei mai mulți dintre noi să își dorească un oraș mai prietenos cu natura. În plus, declararea deltei Văcărești ca parc natural a avut o puternică valență simbolică, ajutând de asemenea la crearea unei adevărate mișcări de promovare a biodiversității în spațiul urban, care va contura încet-încet felul în care vor arăta orașele noastre în viitor.

Starea de urgență din timpul perioadei de pandemie a fost, pentru cei mai mulți dintre noi, un semnal de alarmă. Cu ocazia acestui moment dramatic, în care am petrecut cea mai mare parte a timpului în case, ne-am dat seama ce valoare are un copac, o plimbare pe aleile umbrite dintr-un parc sau o oră de liniște petrecută cu o carte sub sălciile de la marginea unui lac. Brusc, am realizat că orașele noastre sunt serbede, goale, prăfuite și ne-am dat seama că avem nevoie de natură ca să putem trăi bine. Și așa, încet-încet, începem să înțelegem beneficiile pe care le avem de la natură. Criza de sănătate publică a schimbat felul în care ne raportăm la spații verzi și la natură și am înțeles cât de importante sunt acestea în viețile noastre.

Astfel, s-a creat ușor-ușor o mișcare pro-natură ce își face simțită prezența în mediul urban, tot mai mulți locuitori ai marilor orașe vorbind despre biodiversitate urbană, un trend implacabil care va schimba felul în care vor arăta orașele noastre. Un pas important în creionarea acestui trend a fost făcut de Asociația Parcul Natural Văcărești care după o luptă lungă cu nepăsarea autorităților și birocrația a reușit să devină un exemplu de succes și un model pentru alte orașe și administrații locale.

Ca să vă faceți o idee, înainte de 1988, zona în care se află acum Parcul Natural Văcărești era una neasfaltată, cu locuințe rare și grădini întinse, conectate printr-o rețea modestă de străzi, dintre care unele există și astăzi: Glădiței, Lunca Bârzești, Săvinești. Proprietarii de terenuri și locuințe au fost expropriați, regimul comunist demarând aici o amplă lucrare hidrotehnică: Amenajare Lac Văcărești. Lucrările la digul din pământ betonat au fost finalizate în 1989. Lacul urma să fie alimentat din Argeș, via Lacul Mihăilești, o soluție care a fost ulterior abandonată, iar bazinul creat a fost umplut până la urmă prin pomparea apei din Dâmbovița. Dar, din cauza unor defecte de execuție, s-au produs infiltrații ce au inundat zonele învecinate, în special pe cea a serelor Popești-Leordeni, ceea e a dus la suspendarea temporară și, după 1989, la abandonarea definitivă a proiectului. În lipsa intervenției umane, zona s-a renaturat, fiind încet populată de numeroase specii de animale și plante. Ca urmare a semnalării existenței unui număr impresionant de specii de păsări, dintre care unele rare și a unei îndelungate documentări fotografice, în 2012, o echipă de specialiști în arii protejate și-a asumat misiunea înființării parcului natural. A urmat un proces minuțios de cercetare, documentare, lobby și mobilizare civică, ce a condus la declararea Parcului Natural Văcărești, prin hotărâre de Guvern, în 2016.

După blocurile gri

Povestea deltei din inima Bucureștiului este una despre răbdare, luptă și izbândă, reușită a unui grup de oameni simpli care, prin eforturile lor, au reușit să atragă până și atenția Prințului Charles care, în urmă cu patru ani, a cerut să viziteze parcul și să discute cu inițiatorii proiectului. Anul acesta și președintele Klaus Iohannis a lăudat demersurile echipei. Însă, până să ajungă în acest punct, pentru membrii echipei a fost o luptă continuă, din care nu au lipsit obstacolele. De toate felurile. Cum pentru o bună parte dintre bucureșteni s-a pierdut legătura cu natura, poate fi ușor de crezut că o arie protejată, zonă umedă, cum este Văcăreștiul poate umple întregul cartier de țânțari sau, se pare, de vupli și șacali.

Dan Barbulescu Parc Natural Vacaresti scaled

„Copiii noștri și noi cu ei încă mai credem că o broască râioasă transmite râie, tremurăm la gândul că ne vor invada șacalii sau că șerpii sunt periculoși și trebuie omorâți acolo unde îi prindem. Ne-a scris cineva la un moment dat că o să vedem vulpi la metrou. Cred că Parcul Natural Văcărești a fost cam cu zece ani înaintea timpului său. Ne-a luat destul de mult să convingem autoritățile și comunitatea locală de viabilitatea acestui proiect. La primele întâlniri avute cu reprezentanții primăriilor, reacția lor era clară: imposibil să faceți așa ceva în București! Mergeți în altă parte! Mai ușor a fost să convingem comunitatea locală care, pe măsură ce a început să cunoască parcul și planurile noastre s-a îndrăgostit iremediabil de acest loc”, Dan Bărbulescu, membru fondator și director executiv al Asociației Parc Narural Văcărești.

Sprijinul comunității locale nu a lipsit nici în 2020, un an greu, atipic, ce s-a suprapus peste o perioadă extrem de secetoasă: o serie de bălți din interiorul parcului au secat, iar la începutul anului un incendiu puternic a mistuit vegetația.

Asociația are proiecte care își propun identificarea unor soluții pentru captarea și menținerea apei pluviale în parc, pentru conectarea parcului la zonele verzi – albastre din proximitate, proiecte de informare și educație, proiecte de advocacy, de platare a unor copaci în jurul parcului, arbori specifici zonei de silvostepă care au dispărut de mult din peisaj.

Unul dintre cele mai importante proiecte ale Asociației Parcul Natural Văcărești este „Rețeaua Națională a Ariilor Naturale Urbane 2021 – 2023”, prin care și-a propus ca în următorii ani să identifice, să documenteze și să promoveze zece alte arii naturale în marile orașe ale țării și alte cinci în București și în proximitate. Practic, să replice succesul înregistrat în Delta Văcărești în alte 15 locuri din România.

„Ne dorim ca biodiversitatea, peisajele verzi – albastre, arborii, pajiștile să devină componente ale infrastructurii urbane, să fie planificate corespunzător, promovate și protejate astfel încât capacitatea lor de a oferi servicii ecosistemice să fie maximizată”, spune Dan Bărbulescu. „În București sunt în stadiu de evaluare al celor cinci arii naturale. Am luat la pas Pădurea Băneasa și lacurile de pe Colentina. Sunt multe zone ce pot deveni arii protejate. Este important ca acestea să aibă caracteristicile necesare să fie aproape de comunități astfel încât accesul la ele să fie cât mai facil”, adaugă directorul executiv al Asociației Parc Natural Văcărești.

Delta din oraș

Parcul Natural Văcărești a cucerit inimile bucureștenilor, dar acum, trebuie să reușească să penetreze și birourile administrației și să fie astfel integrat în planurile de dezvoltare a orașului. În cadrul unei conferințe de presă susținute la finalul lunii octombrie la sediul Primăriei Municipiului București, primarul general, Nicușor Dan a arătat că Parcul Natural Văcărești reprezintă o „uriașă oportunitate pentru București”, declarație ce poate fi un prim pas în construcția unui proiect de succes și un exemplu de administre a unui parc, în care natura și comunitatea locală să dezvolte sinergii care să se completeze reciproc.

La finalul lunii octombrie, la Tulcea s-a lansat Grupul de inițiativă pentru Zaghen, o zonă cu mare potențial ecologic, turistic, economic și sportiv, ce poate deveni de asemenea o nouă atracție pe harta municipiului de la intrarea în Deltă. Refacerea biodiversității și apropierea de oraș permit realizarea unor obiective de infrastructură verde, cum ar fi un canal olimpic în memoria marelui canoist Ivan Patzaichin. Zaghen este o zonă umedă, inundabilă care, începând cu anii ’60 a suferit numeroase intervenții de îndiguire și secare, ce au distrus echilibrul natural. Între 2012 și 2016 au avut loc lucrări de reconstrucție ecologică a zonei pentru conservarea diversității biologice, a habitatelor naturale, a speciilor de floră și fauna sălbatică.

„Verdele” revine în tendințe

Din viziunea inițiatorilor proiectului fac parte piste de biciclete și trasee care să asigure conexiuni cu orașul și alte obiective turistice, decolmatări ale canalelor și lacului, activități de protecția mediului, activități sportive și de petrecere a timpului liber și un spital ambulatoriu pentru animalele mici. Asociația Ivan Patzaichin – Mila 23 propune și realizarea, în vecinătatea polderului, unui canal olimpic acreditat international, a cărui construcție va fi bazată pe tehnologie prietenoasă cu mediul înconjurător.

„Acest proiect de dezvoltare și infrastructură, mai ales dacă își asumă o dimensiune ecologică și păstrarea echilibrului natural, va reprezenta pentru oraș un plus de valoare economică și turistică. Mă bucur să văd că s-au activat atâția membri ai comunității care sunt gata să contribuie la recuperarea acestei zone și deschiderea ei către public, în mod special în beneficiul locuitorilor Tulcei”, spunea la momentul anunțului lansării Grupului de inițiativă, Stefan Ilie, Primarul Municipiului Tulcea.

Realitatea zilelor noastre este că tot mai mulți oameni trăiesc în orașe. Nu ne vom putea reechilibra relația cu planeta și nu ne vom putea schimba comportamentele pentru a opri schimbările climatice catastrofale cu care ne confruntăm până când nu vom realiza că noi, oamenii suntem natură. Că trebuie să tratăm planeta cu respect, reciprocitate și empatie. În spațiul orașelor ne este greu să simțim această legătură fundamemtală, dar cu cât vom proteja mai mult biodiversitatea urbană, cu atât mai multe șanse avem ca oamenii să simtă organic această legătură adâncă cu planeta și să își înlocuiască actualele comportamente destructive cu unele sustenabile.

„Creșterea populației, alături de faptul că nu ne-am schimbat modelul economic actual bazat pe exploatarea necontrolată a resurselor naturale, au dus la această stare de fapt, prin care pierdem zilnic 150 de specii din jurul nostru” spune, despre motivele declinului biodiversității din ultimii ani, Corina Murafa, Managing Director, Ashoka România. „Agricultura intensivă a distrus solurile, apele și aerul, implicit biodiversitatea, iar noi nu am știut încă să ne producem hrana folosindu-ne de tehnici regenerative. Lanțurile economice globale, în special în sistemul alimentar, au înlocuit ecosistemele bioregionale, singura șansă să putem trăi în echilibru cu natura, bucurându-ne de un lanț alimentar scurt. Nu în ultimul rând, trebuie amintit și rolul distructiv pentru biodiversitate al economiei bazate pe plastic, dominant în ultimii douăzeci de ani”, adaugă Corina Murafa.

Viziune și misiune

Tocmai pentru a preveni acest declin al biodiversității, Uniunea Europeană a lansat, la jumătatea anului trecut, „Strategia pentru Biodiversitate”, un proiect amplu, ambițios, pe termen lung care are ca scop plasarea biodiversității Europei pe calea redresării până în 2030. Planul, la care România are obligația să se alinieze, conține acțiuni și angajamente concrete printre care implementarea unor măsuri care să răspundă la provocarea pierderii biodiversității, valabilă în întreaga lume sau crearea unei rețele mai ample de zone protejate terestre și maritime în toată Uniunea. Iar de pe agenda europeană nu a fost omisă nici biodiversitatea urbană, astfel orașele cu o populație de peste 20.000 de locuitori sunt încurajate de proiectul comunității europene să dezvolte strategii ambițioase. Dar viziunea României pentru o strategie coerentă pentru următorii nouă ani, se pare că, cel puțin pentru moment lipsește.

„Mi-e teamă că tot ce s-a născut bun în România în ultimii ani în acest domeniu s-a născut nu datorită, ci împotriva cadrului actual strategic și de reglementare”, spune Corina Murafa. „Viziunea României ar trebui să fie una prin care biodiversitatea încă existentă la noi, un avantaj comparativ unic la nivel european, să fie prilej de mândrie națională și o oportunitate pentru dezvoltare economică locală durabilă. Din păcate autoritățile statului par mai degrabă preocupate de cum să promoveze România drept paradis al vânătorii decât de oază europeană a biodiversității”, completează Corina Murafa care adaugă că este necesară o strategie clară pentru atingerea țintelor europene, cu angajamente și ținte intermediare clare și, de asemenea necesitatea unei mai mari implicări a actorilor privați.

Reacția mediului de business nu a întârziat să apară. Companiile au demonstrat de-a lungul ultimului timp că implicarea activă și susținută poate contribui din plin la rezolvarea unor probleme de mediu și la protejarea biodiversității. Fie prin unele campanii de CSR, fie așa cum este cazul Veolia de exemplu, prin construirea și dezvoltarea strategiilor de business în jurul sustenabilității. Veolia România conservă resursele naturale prin reducerea utilizării apei, a energiei și a materialelor aplicând cele mai bune tehnologii în domeniu și lucrând împreună cu numeroși experți pentru a educa și a crește gradul de conștientizare al practicilor environmental friendly în rândul angajaților, al clienților și subcontractorilor.

Un alt exemplu este programul despre biodiversitate urbană, lansat la începutul lunii noiembrie de Muzeul Antipa, în colaborare cu BRD. Programul va include, în lunile următoare, acțiuni în mediul online și social media precum: articole ale cercetătorilor Muzeului despre biodiversitatea urbană în colaborare cu Mindcraft Stories, sau conferințe și transmisii live pe pagina de Facebook a Muzeului Antipa. Pe platforma Mindcraft Stories, în cadrul unei rubric susținute de echipa de cercetători a Muzeului Antipa, publicul interesat se poate documenta despre biodiversitatea urbană, pe subiecte precum legătura dintre porumbei și traficul urban sau care este rolul melcilor într-un ecosistem.