Cum ne văd investitorii?

Cum ne văd investitorii?

Cum faci o analiză obiectivă a unei țări? Urmărești reacțiile investitorilor, care văd dincolo de declarațiile populiste și se uită la cifre. Am analizat împreună cu Adrian Codirlașu, președintele CFA România, cum ne văd investitorii și ce efecte are impunerea unor măsuri fiscale fără consultări prealabile.

Cum văd investitorii străini România?

Investitorii văd România ca pe o țară emergentă, care poate oferi randamente ridicate, însă și riscul investițiilor este ridicat. Punctele forte ale României sunt creșterea economică, care, deși încetinește semnificativ, rămâne printre ratele de creștere ridicate din Uniunea Europeană, sau majorarea salariilor, care deși nu este sustenabilă pe termen lung, pe un orizont de 1-2 ani asigură o majorare a consumului. Punctele slabe ale României sunt incertitudinea fiscală, cel mai bun exemplu fiind OUG 114, care a creat o volatilitate semnificativă pe toate segmentele pieței financiare românești și a pus în pericol calificativul ratingului de țară al României, iar un alt factor care împiedică investițiile este lipsa infra­structurii – dacă o companie produce un anumit produs, îi va fi greu sau scump să îl transporte la locul de vânzare. De asemenea, deficitele gemene (cel mai mare deficit de cont curent dintre țările emergente din Uniunea Europeană și cel mai mare deficit bugetar) au ca efect creșterea costului de finanțare (cel mai mare cost dintre țările CEE din Uniunea Europeană) și creșterea primei de risc (de asemenea cel mai mare CDS dintre țările menționate anterior). Întotdeauna randamentul unei investiții este corelat cu riscul acelei investiții.

Cum au fost percepute schimbările legislative din ultima perioadă?

Modul de impunere a măsurilor, fără consultări prealabile și lovind discreționar unele dintre cele mai mari companii care operează în România, în sectoare economice care necesită investiții substanțiale, a arătat că mediul economic românesc este impredictibil. Acest lucru a condus la creșterea aversiunii la risc față de România a investitorilor locali și străini. Această aversiune la risc s-a văzut în deprecierea leului, volatilitatea prețului acțiunilor cotate la Bursa de Valori București și volatilitatea yield-urilor titlurilor de stat românești. Impactul negativ al acestei ordonanțe a fost menționat și de către agenția de rating Standard & Poor’s în ultimul raport de țară; iar nemodificarea OUG 114 ar fi putut atrage modificarea calificativului ratingului suveran al României de la “neutru” la “negativ”.

“Modul de impunere a măsurilor, fără consultări prealabile și lovind discreționar unele dintre cele mai mari companii care operează în România, în sectoare economice care necesită investiții substanțiale, a arătat că mediul economic românesc este impredictibil.”

Cum a evoluat Indicatorul de Încredere Macroeconomică CFA România?

Este de remarcat scăderea a­bruptă a indicatorului de încredere în lunile decembrie 2018 și ianuarie 2019. Indicatorul de încredere a scăzut în aceste două luni cu 20,5 puncte, iar indicatorul de anticipații s-a redus în aceeași perioadă cu 22,7 puncte. Cum sondajul CFA România se realizează în ultima săptămână a fiecărei luni, această scădere abruptă a indicatorului este în foarte mare parte cauzată de efectele anticipate asupra economiei naționale ale adoptării OUG 114/2018. Apoi, în februarie, pe fondul anticipațiilor de modificare semnificativă a ordonanței, indicatorul s-a stabilizat, înregistrând chiar o mică creștere, iar în martie și aprilie a înregistrat creșteri pe fondul reversării unei mari părți a prevederilor ordonanței mai sus amintite. Mai mult, pe fondul validării întrebării numărul 2 a referendumului, se deschide calea atacării la
Curtea Constituțională a acestei ordonanțe.

Ce alte proiecte dezvoltați la CFA România?

Avem trei proiecte de educație financiară în desfășurare. Primul este CFA Research Challenge Competition, o competiție la nivel global între studenți, ce presupune rea­lizarea și prezentarea de către o echipă formată din cinci studenți și un profesor coordonator, în fața unei comisii de evaluatori, a unui raport de cercetare pentru o companie cotată la Bursa de Valori București. Anul acesta competiția din România și Republica Moldova a fost câștigată de echipa Facultății de Finanțe, Asigurări, Bănci și Burse de Valori a Academiei de Studii Economice din București, iar compania analizată a fost chiar Bursa de Valori București. Echipa câștigătoare va participa în această săptămână la competiția regională, desfășurată la Zürich. Cel de‑al doilea este CFA Ambasadors, un proiect de prezentare către studenții universităților din România și Republica Moldova a programului CFA și de asemenea a educației financiare, ultima temă prezentată fiind domeniul fintech. Cel de-al treilea este Generația I, un proiect de educație financiară și conștientizare adresat publicului larg cu privire la modalitățile și instrumentele de economisire pentru dobândirea independenței financiare la vârsta pensionării. În condițiile trendurilor demografice care se manifestă în România – scăderea natalității și creșterea migrației populației –, o presiune din ce în ce mai mare va fi pusă asupra sistemului public de pensii. În aceste condiții unei persoane din Generația X ajunse la vârsta pensionării, pensia publică probabil nu îi va asigura un trăi decent și probabil va veni târziu (va crește vârsta de pensionare). Ca urmare, pentru a-și menține nivelul de trai cât mai aproape de cel avut în perioadă activă, aceasta va trebui să aibă economii sau o pensie privată.

Articolul a fost inițial publicat în Biz nr. 333 (iunie 2019). Dacă dorești să primești Revista Biz prin curier, abonează-te aici.