Cum își poate atinge România țintele din Green Deal prin achiziția de electronice refurbished în instituțiile publice

Reading Time: 4 minute

Mai puțin de 40% din cantitatea totală de deșeuri electronice este reciclată la nivelul continentului. Asta arată un raport “New Circular Economy Action Plan” publicat în 2020 de Uniunea Europeană. Procentul reprezintă un obstacol major în strategia Green Deal prin care UE își propune să transforme Europa în primul continent neutru din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon până în 2050 și să investească cu acest scop 528 de miliarde de euro.

Datele arată că o mare parte din deșeurile electronice amintite mai sus este reprezentată de smartphone-uri și PC-uri care pot fi recondiționate și reintroduse pe piață. Trendul este de altfel ascendent. Un studiu Persistance Market Research arată că la finalul lui 2022, telefoanele refurbished au dominat piața globală și au reprezentat 54% din cota valorică totală a pieței de smartphone-uri. Analiștii Mordor Intelligence estimează că piața de smartphone-uri recondiționate va crește cu 10% pe an de acum până în 2027, în special în Indonezia și India.

Țările europene nu sunt străine de această nișă. Procedeul este acum oficializat și în România care, începând din luna martie, are cadru legal pentru recondiționarea și reutilizarea aparatelor electrice și electronice uzate.

Refurbished vs. recondiționate

Există o percepție greșită, conform căreia produsele recondiționate / refurbished prezintă defecte și nu funcționează așa cum ar trebui. Aceste produse arată ca noi și sunt mai prietenoase cu mediul înconjurător. Ele sunt 100% funcționale, testate, verificate de specialiști și însoțite de garanție, economisind resursele necesare pentru producția, depozitarea și transportul unora noi. Din aceste motive, produsele recondiționate sunt diferite de cele second-hand.

În Germania, 15% din toate smartphone-urile vândute în prezent sunt recondiționate. Piața românească este încă timidă, doar 2-3% din cota vânzărilor de telefoane mobile e reprezentată de produse refurbished care pot fi găsite acum atât în marile lanțuri comerciale, cât și în oferta operatorilor de telefonie mobilă. Companiile sunt tot mai interesate de această alternativă mai responsabilă și mai avantajoasă din punct de vedere preț, având în vedere presiunea tot mai mare de a-și reduce emisiile de dioxid de carbon aferente produselor și serviciilor pe care le achiziționează.

Franța a mers și mai departe și, din 2019, a adoptat o lege care îi cere administrației să cumpere o parte din echipamentele electronice recondiționate. Același lucru vor să facă și reprezentanții companiilor care activează pe această nișă pe plan local.

De ce nu există mai multe achiziții publice de electronice refurbished

Atrași de faptul că România investește în achiziții publice aproape o cincime din PIB-ul țării (mai mult decât media europeană de 16%) și mizând pe planul Guvernului raliat la strategia Green Deal a UE, vânzătorii de produse electronice refurbished au inițiat deja discuții. Dar pentru ca rezultatele să apară mai rapid și la scară largă, este nevoie de claritate privind cadrul legislativ și de o buna cunoaștere a pașilor concreți pentru realizarea achiziției.

Alin Izvoran, expert achiziții publice, explică de ce până acum instituțiile publice nu au achiziționat electronice recondiționate:

Este doar neinterpretarea corectă din partea unor autorități contractante. Articolul de lege nu este restrictiv cu privire la achiziționarea de produse refurbished, nu obligă achiziționarea doar a produselor noi.

Specialistul mai explică și faptul că administrația publică are o mare putere de cumpărare, iar această oportunitate poate fi utilizată prin politici publice care să contribuie la minimizarea impactului negativ de mediu și la maximizarea impactului social.

Gestionarea deșeurilor electrice și electronice și a echipamentelor uzate este realizată de către persoane greu angajabile în cadrul unui program de consiliere socio-profesională și integrare pe piața muncii din atelierul educlick inițiat de Asociația Ateliere Fără Frontiere. Până în prezent, în acest atelier au fost angajate și sprijinite peste 200 de persoane dezavantajate și recondiționate peste 30.000 de calculatoare care au ajuns în 10% din școlile din România.

Asociația preia deșeurile electrice și electronice care sunt casate și generate de către instituțiile publice, companii, organizații și persoane fizice. Serviciul este oferit gratuit iar asociația este autorizată să preia și să recondiționeze echipamentele uzate electrice și electronice, activitatea sa fiind axată pe repararea calculatoarelor și a laptopurilor care sunt oferite către școli din zone mai puțin dezvoltate.

Lorita Constantinescu, director dezvoltare la Ateliere Fără Frontiere spune că:

Prevenirea generării de deșeuri prin folosirea produselor pe o perioadă cât mai lungă și reutilizarea echipamentelor uzate, a deșeurilor sunt soluțiile pe care Ateliere Fără Frontiere le oferă cu succes de 15 ani. Dăm o a doua șansă produselor, dar și oamenilor care sunt redați pieței muncii. În felul acesta, indicatorii de mediu și cei sociali pot fi evaluați și cuantificați în mod real.

În încercarea de atingere a obiectivelor impuse prin Green Deal, reducerea emisiilor din sectorul public ar putea fi o componentă vitală în cadrul strategiilor naționale pentru decarbonizare. Responsabilitatea este acum în terenul autorităților publice care au un dublu rol în lupta cu schimbările climatice: pot ajuta la reducerea emisiilor prin transformarea propriilor acțiuni, dar, mai ales, pot modela și accelera implementarea politicilor de decarbonizare, având un impact pozitiv asupra tuturor categoriilor de stakeholderi.

Mai mult, exista un mare potențial de integrare a criteriilor de circularitate în achizițiile publice, ceea ce ar putea conduce la creșterea gradului de utilizare a materialelor circulare în România, care este în prezent mult sub media UE, obiectiv urm[rit si in cadrul draftului planului de acțiune al Strategiei Naționale pentru Economie Circulară.

Din perspectiva achizițiilor, statul are puterea de a crește procentul de achiziții publice verzi, dar și calitatea criteriilor tehnice verzi din caietele de sarcini. Astfel, pe lângă impactul pozitiv direct, instituțiile publice pot avea un rol-cheie în stimularea dezvoltării pieței locale de servicii și produse verzi din România, în ajustarea mecanismului CERERE – OFERTĂ, în disciplinarea și responsabilizarea actorilor economici, ce pot colabora astfel mai usor pentru Acțiune Climatică prin dezvoltarea de lanțuri de aprovizionare mai verzi.

Ambasador Sustainable Procurement Pledge în România, Alin Izvoran, precizează că:

Instituțiile publice, conform prevederilor art.56 din Legea nr.98/2016, respectiv art.96 din Legea nr.99/2016, se pot implica în achiziții responsabile din punct de vedere social prin contractarea de produse și servicii utilizând achizițiile rezervate de la unități protejate autorizate sau întreprinderi sociale de inserție. Criterii de atribuire utilizate în cadrul procedurilor pot crea oportunități de angajare, muncă decentă, incluziune socială și condiții mai bune pentru persoanele vulnerabile, cu dizabilități sau cu probleme de excludere socială.

Mai multe detalii despre realizarea achizițiilor publice de produse electronice recondiționate sunt disponibile in acest material amplu realizat de Alin Izvoran și organizațiile active în domeniul economiei circulare și membre în Coaliția România Sustenabilă, program lansat și coordonat de Ambasada Sustenabilitatii in Romania ca parte a planului de implementare și monitorizare a Strategiei Naționale pentru Dezvoltare Durabilă – SNDDR 2030.

Coaliția, ce reunește astăzi peste 150 de organizații membri (companii mari, IMM-uri și ONG-uri), este recunoscută oficial de Guvernul României ca partener strategic și facilitator de dialog pe teme de sustenabilitate, prin intermediul unui acord de colaborare cu Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă.