Cum influențează declinul euro și ascensiunea yuanului companiile de comerț din România

Reading Time: 4 minute

Creșterea accelerată a Chinei în ultimele decenii împreună cu trendul de internaționalizare a yuanului vin în detrimentul Europei și în special al zonei euro, în condițiile în care Statele Unite continuă să reprezinte 25% din PIB-ul mondial, se arată într-o analiză realizată de iBanFirst. Ponderea euro în plățile internaționale a scăzut de la 38% la 23%, în timp ce dolarul american rămâne puternic, cu o cotă de 42%.

De-euroizarea și ascensiunea yuanului prezintă mai multe implicații pentru companiile de comerț din România, potrivit iBanFirst, unul dintre principalii furnizori globali de servicii de schimb valutar și plăți internaționale pentru companii, prezent în 10 țări europene. În acest context, adaptabilitatea și gestionarea eficientă a riscurilor valutare devin factori cheie pentru menținerea competitivității pe piețele internaționale.

Unde dispare euro?

De la criza financiară din 2008 nu a existat niciun an fără discuții despre declinul dolarului american. Realitatea este însă cu totul alta. Nu dolarul, ci euro este cel care pierde rapid teren pe piața internațională a plăților.

Potrivit celor mai recente date ale Societății pentru Telecomunicații Financiare Interbancare Mondiale (SWIFT), publicate la sfârșitul lunii septembrie, ponderea euro în plățile internaționale a scăzut de la 38% la începutul anului 2023 la 23% în prezent. În schimb, dolarul american ocupă în continuare prima poziție, cu 42% din plățile globale.

Factorii care conduc la de-euroizare

Scăderea cotei euro reflectă reorientarea energetică a Europei în urma războiului din Ucraina, odată cu prăbușirea importurilor de gaze rusești plătite în euro. De asemenea, declinul monedei începând cu 2023 este influențat și de alți factori, cum ar fi scăderea schimburilor comerciale intraeuropene și competitivitatea redusă a companiilor europene, agravată de creșterea costurilor energetice.

Investitorii străini percep zona euro ca o regiune în declin geografic, îmbătrânită și cu o creștere lentă sau chiar în recesiune, fapt confirmat de scăderea semnificativă a intrărilor de capital în zona euro începând cu acest an.

Această tendință de de-euroizare este posibil să se intensifice pe termen scurt. Existența euro în finanțele internaționale este amenințată de un dolar american dominant, un yuan chinezesc în creștere și alte monede minore. Potrivit iBanFirst, declinul dolarului american ramane un mit atât timp cât economia americană se menține puternică.

Cum afectează de-euroizarea companiile românești de comerț

Scăderea ponderii euro în plățile internaționale poate influența activitatea companiilor de comerț din România în mai multe moduri:

Creșterea costurilor de schimb valutar: Companiile care fac afaceri cu parteneri din zona euro pot întâmpina costuri suplimentare de conversie valutară dacă tranzacțiile se realizează în alte monede. Aceasta poate afecta rentabilitatea și competitivitatea acestora pe piața europeană.
Volatilitatea cursurilor valutare: Schimbările în structura monedelor utilizate în comerțul internațional pot duce la o mai mare volatilitate a cursurilor de schimb. Companiile românești se pot proteja cu ajutorul unei strategii eficiente de gestionare a riscului valutar pentru a minimiza impactul fluctuațiilor valutare asupra afacerilor lor.
Reducerea marjelor de profit: O scădere a utilizării euro în tranzacții poate afecta prețurile și marjele de profit ale companiilor, deoarece costurile și veniturile pot fi afectate de schimbările valutare.
Diversificarea piețelor de import/export: Companiile pot avea în vedere să își diversifice piețele de import/export pentru a compensa schimbările în structura valutară. Identificarea și accesarea altor piețe internaționale poate contribui la menținerea sau creșterea volumului de afaceri.

„În ultimii ani, companiile chineze au manifestat o mai mare deschidere în acceptarea plăților în yuani de la partenerii comerciali europeni. Cu toate acestea, companiile românești se află încă în faza de explorare a beneficiilor, iar majoritatea rămân rezervate în ceea ce privește înlocuirea plăților în dolari americani, predominant din cauza incertitudinii asociate monedei chineze. Companiile care adoptă această practică pot negocia prețuri mai avantajoase, însă instrumentele financiare pentru acoperirea riscului valutar rămân o necesitate pentru a menține marjele de profit la nivelurile planificate.”
Alin Latu, Country Manager iBanFirst România

Yuanul chinezesc, în creștere

Datele Swift relevă, de asemenea, trendul de internaționalizare treptată a yuanului chinezesc. Ponderea monedei chineze în plățile internaționale a atins un maxim istoric de 3,47%. Deși acest procentaj este încă relativ modest, trendul de creștere este evident, în special datorită încheierii acordurilor de schimb valutar cu băncile centrale ale principalilor parteneri comerciali ai Chinei.

În plus, în ultimele trimestre, mai multe țări emergente au adoptat yuanul ca monedă de decontare pentru comerțul bilateral cu China (Brazilia, Argentina, Rusia etc.). Analistii iBanFirst estimeaza ca că ponderea yuanului în plățile internaționale va crește cu aproximativ 5% în perioada următoare.

Pe de o parte, viteza de internaționalizare a yuanului pe termen lung depinde de capacitatea Chinei de a-și revigora economia, aspect care prezintă numeroase incertitudini. Perioada post Covid a marcat apogeul încetinirii economiei chineze din ultimul deceniu. Dacă în trecut, China putea să-și stimuleze creșterea prin utilizarea creditării ca pârghie, în actualul peisaj economic, injectarea de credite ar conduce doar la umflarea bulelor speculative, pe care autoritățile chineze se străduiesc să le diminueze încă din 2010.

Devalorizarea yuanului chinezesc reprezintă o altă pârghie discutată de participanții pe piață încă din vară. Însă aceasta nu numai că ar contrazice acțiunile recente ale autorităților chineze de susținere a yuanului pe piețele onshore și offshore, prin intermediul acțiunilor băncilor publice chineze, dar ar putea intensifica exodul de capital, așa cum s-a întâmplat după devalorizarea eșuată din august 2015. O astfel de mișcare ar putea întârzia cu câțiva ani obiectivul pe termen lung al guvernului chinez de internaționalizare a yuanului.