Cum iau decizii antreprenorii?

Reading Time: 5 minute

Ce faci când businessul tău are probleme? Cu cât iei mai rapid o decizie, cu atât cresc șansele companiei de a fi salvată. Am disecat, împreună cu un neurochirurg și un consultant de business, mecanismul prin care antreprenorii iau decizii.

Fundamental și structural, creierul de antreprenor nu este diferit de al celorlalți. Funcțional însă, este evident că antreprenorul e un individ cu un set de abilități diferit de al altor categorii de indivizi. Capacitatea lor de organizare, de luare a deciziilor, de multitasking, și altele, îi deosebesc de celelalte meserii, deși pe alocuri îi apropie. Cei extrem de performanți este evident că și-au păstrat o creativitate peste medie și abilități sociale și de interacțiune umană mult peste performanțele “omului de rând”. Inclusiv rezistența emoțională care îi face capabili să ia decizii dureroase dar necesare, deși nu unică lor, face parte din arsenalul unui antreprenor de succes, explică neurochirurgul Bogdan Iliescu.

O altă caracteristică a “creierului de antreprenor” este capacitatea de regenerare peste medie și un potențial de efort peste medie. Se pot descurca cu perioade de somn și de procrastinare mult mai scurte. Bogdan Iliescu spune că sunt și caracteristici care se pot învăța. Capacitatea de efort și de regenerare, de exemplu, este înnăscută, așa e construit sistemul în cazul antreprenorilor. Capacitatea de luare a deciziilor e o combinație. “Evident că e nevoie de un substrat bine construit și acesta e înnăscut, însă la fel de necesar este un exercițiu din perioade timpurii ale vieții și un feedback corespunzător din partea mediului apropiat – părinți, dascăli. Aptitudinile de comunicare, de asemenea. Aptitudinile sociale și de interacțiune umană (de la motivare până la oferirea unui feedback eficient), nu mai puțin”, spune Bogdan Iliescu. Ne naștem cu instrumentele necesare, însă, ca în orice alt domeniu, “practice makes perfect”, subliniază neurochirurgul.

Frica de… frică

Când vine vorba de mecanismul de luare a deciziilor, la antreprenori, ca și la alte categorii cu mare responsabilitate, acest mecanism se remarcă în primul rând prin viteză și prin calitatea evaluării balanței foarte sensibile risc/beneficiu. Antreprenorii, ca și chirurgii, nu au luxul timpului, iar la cei de succes este remarcabil procentajul deciziilor corecte în situații limită. “Forțat, oricine ia decizii în condiții improprii, însă doar un antreprenor pursânge le ia cu frecvență mare pe cele corecte. Din nou, fundamental, mecanismul este în design același, însă în acțiune este clar că iese în evidență”, explică neurochirurgul.

“Forțat, oricine ia decizii în condiții improprii, însă doar un antreprenor pursânge le ia cu frecvență mare pe cele corecte” – Bogdan Iliescu, neurochirurg

Odată cu înaintarea în vârstă, mecanismul de luare a deciziilor este din ce în ce mai eficient. Creierul, un consumator imens de energie, va ajunge să folosească la sfârșitul oricărei activități de învățare resursele minime care să îi asigure rezolvarea cu succes a unei probleme, ceea ce în termeni obișnuiți numim experiență. “Câtă vreme aportul de energie este suficient și substratul neuronal nu este afectat în masă (ca în bolile neurodegenerative), înaintarea în vârstă crește performanța prin eficientizarea la maximum a gesturilor și a raționamentelor. Lecțiile învățate pe parcursul înaintării în vârstă se reflectă în eficiența și simplitatea aparentă a soluțiilor, eleganța”, spune Bogdan Iliescu.

Întrebat dacă poți învăța creierul să scape de anumite frici, neurochirurgul arată că în fiecare creier uman există o balanță fragilă între un sistem ancestral care “produce” frică și coordonează tot organismul în situații periculoase (inclusiv restul creierului) și creierul rațional, reprezentat în cea mai mare parte de cortexul prefrontal. De aici, variațiile pot fi numeroase: de la creiere incapabile să producă o “frică” eficientă, să spunem așa, până la creiere la care creierul prefrontal este echipat nativ să înfrâneze efectele fricii. Se poate face un coaching eficient de management al fricii, însă nu oricine poate ajunge la rezultatul dorit, tocmai ca urmare a acestei “pre-echipări” a creierului. Dar, în multe cazuri, antrenamentul poate înclina această balanță în favoarea rațiunii. “Revenind la ideea de bază a discuției noastre, toate instrumentele sunt în creier. Antrenarea lor sistematică duce la o performanță mult mai bună. Dar să nu uităm că trebuie să fim echipați pentru aceste funcții. Practice makes perfect pentru cei care au cu ce”, subliniază neurochirurgul.

Probleme de mentalitate

Și mentalitatea antreprenorilor diferă de a celorlalți. Cristina Gheorghe, consultant și fondatoare a The Network, spune că antreprenorii adevărați sunt cei care transformă o problemă sau o nevoie în oportunitate de creștere și nu renunță până nu o văd împlinită cu brio. Indiferent de obstacole și momente de criză, o iau mereu de la capăt. Și nu urmăresc neapărat un profit imediat. Văd în perspectivă, au o mentalitate de constructori care investesc și perseverează până să culeagă roadele, iar coaching-ul îi poate ajuta enorm să vadă ce nu văd și să își depășească propriile limite, care devin cel mai mare obstacol în creșterea afacerii.

Cu experiență în 3D leadership, turnaround management, schimbarea mentalităților și procesele planificării strategice de business, Cristina Gheorghe avertizează însă că antreprenorii români nu implementează recomandările consultanților. “Un consultant de nivel mondial care lucra pentru câteva companii românești de ceva timp mi-a spus un lucru extraordinar: că în România este plătit foarte bine să dea sfaturi, dar foarte puține din recomandările lui sunt de fapt ascultate și implementate. Nu înțelegea cum e posibil ca un antreprenor român să își irosească banii așa de mult”, spune Cristina Gheorghe.

“Un consultant de nivel mondial care lucra pentru câteva companii românești mi-a spus că, în România, foarte puține din recomandările lui sunt ascultate și implementate” – Cristina Gheorghe, consultant

Evoluția antreprenoriatului în România a fost influențată de modul cum mediul de business și societatea privește eșecul, dar și de comunism. Eșecul în România de azi nu este deloc încurajat la nivel sistematic sau de mentalități. Greșeala este pedepsită imediat, începând cu sistemul educațional, familie, locul de muncă și până la întreaga comunitate. Urmărim perfecțiunea pentru a ne da asigurări că suntem în regulă. “Suntem mereu nemulțumiți oricât de bine ar face cineva ceva și vedem cu precădere cifra greșită dintr-un tabel realizat în proporție de 95% bine. Media 9,50 e rușinoasă, iar 8 e cu adevărat o criză. Asta ne împiedică să vedem ceea ce e bun și să creștem binele. Suntem fie victime, fie agresori. Și în acest proces de a avea dreptate pierdem esențialul: rezultatul și bucuria drumului până acolo. Deși avem resurse extraordinare, nu reușim să scoatem ce e mai bun din noi”, spune Cristina Gheorghe.

Totodată, comunismul a distrus baza antreprenoriatului: încrederea și inițiativa. “Frica e încă în străfundurile minții și inimii oricărui antreprenor român. Iar asta nu are cum să genereze creștere dacă e prea puternică. Cred că asta e cea mai mare barieră în România de azi. De aici și perspectiva că antreprenorii trebuie să fi furat ca să fie unde sunt”, spune Cristina Gheorghe.