Cum faci apă tonică din brazii de Crăciun
Reading Time: 5 minuteO distilerie din Estonia reciclează brazii de Crăciun din piețele publice și îi transformă în ingredient principal pentru o apă tonică cu gust inedit. În acest an, o companie din România se alătură inițiativei și va crea o băutură din ramurile bradului din Buzău.
Estonienii spun că primul brad de Crăciun din lume instalat în spațiul public a fost la ei, în 1441. Sute de ani mai târziu, brazii de Crăciun sunt încă foarte importanți pentru locuitorii Estoniei și se mândresc că au devenit inovatori în industria pomilor de Crăciun.
Povestea reciclării brazilor estonieni a început după sărbătorile din 2018, când compania Lahhentagge a transformat bradul din centrul unui orășel din Estonia în apă tonică. Maarit Pöör, cofondatoare și CEO a distileriei Lahhentagge, a avut această idee la sfârșitul anului 2018, când se plimba prin piața principală a orașului Kuressaare de pe insula Saaremaa și se gândea la aprovizionarea pentru un produs din molid proaspăt lansat.
„Când am văzut bradul de Crăciun, am înțeles posibilitățile pe care le avem pentru reciclare în următorii ani. Cantitatea de pomi de Crăciun aruncați în fiecare an este masivă – dacă situația este similară cu cea din SUA sau Marea Britanie, câteva milioane de brazi de Crăciun sunt aruncați și în România în fiecare an”, a spus Maarit Pöör.
Această inițiativă a câștigat mai multe premii, printre care și titlul pentru cea mai bună băutură din regiune în 2019. În anul ce a urmat, Helsinki și Loviisa au devenit primele locuri din afara Estoniei care au ales să recicleze brazii de Crăciun amplasați în oraș și să îi transforme în apă tonică. Lituania a fost cea de-a patra țară care s-a parteneriat cu Lahhentagge în această inițiativă, urmând ca după Crăciunul din acest an și România să se alăture listei.
Pöör a spus că, în esență, încearcă să imbutelieze puțin din magia Crăciunului și să o combine cu un stil de viață zero waste, care le stă în caracter insularilor. Un alt beneficiu pe care l-au luat în calcul atunci când au luat decizia de a folosi molizii într-o băutură a fost efectul asupra sănătății. Acele proaspete de molid conțin vitamina C, clorofilă, vitaminele E și K, caroten, mangan, cupru, zinc și cobalt. „Ținând cont de mineralele și vitaminele pe care le putem găsi într-un molid și de numărul de molizi tăiați în fiecare Crăciun, aceasta este o oportunitate imensă de a schimba lumea – câte un pom de Crăciun pe rând”, a adăugat
cofondatoarea Lahhentagge.
Tonicul de molid din Buzău
Apa tonică din brazii de Crăciun reciclați este disponibilă pe tot parcursul anului în Suedia, Anglia și Lituania, dar este cerută și în alte țări pentru selecții speciale de sărbători. În România, compania din Estonia colaborează cu One Beer Later, pentru producția locală.
One Beer Later este singura fabrică de bere artizanală din județul Buzău, fondată de François-Xavier D’Hollander și Ionuț Stoian. Berăria este situată lângă o fabrică de malț, aspect important pentru One Beer Later, deoarece folosirea ingredientelor locale este unul dintre lucrurile cu care se mândresc. Aici se produc diferite stiluri de bere, precum Czech Lager, și câteva beri inspirate de berăriile artizanale din SUA. Din 2019, au început să îmbătrânească beri de specialitate în butoaie de lemn, iar în 2021, au lansat două sucuri produse artizanal, Lahhentagge Spruce Tonic și Magma Cola.
În acest an, bradul de Crăciun din centrul orașului Buzău, din care se vor colecta ramurile bradului după Crăciunul din 2021, este cel ales pentru a fi prezent în produsul special One Beer Later. „De sirop se ocupă Lahhentagge, în Estonia, deoarece ei au cunoștințele necesare și câțiva ani de experiență. În 2021, fabrica noastră de bere a primit mai multe recipiente cu concentratul de molid tonic din Estonia, iar la finalul anului, aceleași recipiente vor fi umplute cu crengile bradului Buzăului, pentru ca Lahhentagge să le transforme în sirop. După câteva săptămâni, siropul va fi trimis la Buzău, pentru o ediție specială – Buzău 2021. Tonicul de molid va fi mai românesc ca niciodată!”, a explicat François-Xavier D’Hollander.
Costul Crăciunului asupra mediului
În fiecare an se aruncă la gunoi milioane de pomi de Crăciun, care duc la zeci de mii de tone de deșeuri, ce se traduc în sute de mii de tone de gaze cu efect de seră. Conform Statista, în acest an, 65% dintre români au ales să cumpere un brad artificial, iar 24% au optat pentru un brad natural. Restul respondenților au recurs la un pom natural în grădină, în ghiveci sau unul stilizat, creat din alte materiale.
Conform aceleiași surse, pomii de Crăciun naturali creează mai puține emisii decât cei artificiali. Un brad de Crăciun artificial de doi metri înălțime creează echivalentul a aproximativ 40 de kilograme de emisii de gaze cu efect de seră, în comparație cu 16 kilograme pentru varianta naturală care ajunge într-o groapă de gunoi. Motivul este că pomii de Crăciun artificiali sunt fabricați din plastic, care este produs din petrol brut. Astfel, un brad artificial ar trebui să fie folosit pentru cel puțin 10 sărbători înainte ca impactul său asupra mediului să devină mai mic decât cel al unei variante naturale.
Un mod mai ecologic de a elimina un brad natural de Crăciun este prin mărunțire, însă cea mai bună variantă de a ne bucura de brazii de Crăciun fără a dăuna mediului este a le da o altă viață printr-o nouă întrebuințare.
Un viitor mai verde
Până în acest an, distileria Lahhentagge a reușit să recicleze 12 pomi de Crăciun, nouă din Estonia, doi din Finlanda și unul din Lituania. Ceea ce a dus la crearea a peste 100.000 de sticle de tonic din molizi. Deși au plecat de la copacii din spațiul public, dorința este de a se extinde către brazii mici din case.
Și berăria din Buzău își dorește o popularizare a ideii și mai multe inițiative similare. „Sper ca proiectul nostru să inspire și alte orașe din România să găsească modalități de a reutiliza acești copaci. Pe măsură ce vânzările noastre vor crește, am fi deschiși să colaborăm cu mai multe orașe din România și să creăm ediții speciale ale Spruce Tonic cu bradul respectiv”, a încheiat cofondatorul One Beer Later.
Articolul a fost inițial publicat în Biz nr. 359 (15 decembrie 2021 – 15 februarie 2022). Dacă dorești să primești Revista Biz prin curier, abonează-te aici.
Urmăriți Revista Biz și pe Google News. Abonamente Revista Biz