Cum cuceresc freelancerii piața muncii

Reading Time: 9 minute

În Uniunea Europeană, 18 milioane de oameni, aproape 10% din populația aptă de muncă, sunt deja liber-profesioniști puri. O estimare recentă arată că la nivelul Uniunii 45% din veniturile generate în piața muncii în UE reprezintă contribuția freelancerilor. Și în România freelacingul prinde avânt.

Peste 1,2 milioane de liber-profesioniști erau în țara noastră în 2020, cu vârste cuprinse între 15 și 64 de ani, arată datele Asociației Freelancerilor din România preluate din Eurostat. Cei mai mulți în IT – 36%, 29% în marketing și servicii creative, 19% în sectorul financiar și 15% în transporturi, potrivit BestJobs. Aceeași platformă estimează o creștere cu 40% a pieței de freelancing în acest an, din mai multe motive: 60% dintre angajați declară că sunt interesați să preia proiecte în colaborare pentru a-și crește veniturile și 21% susțin că sunt tentați să părăsească locul de muncă pentru a avea mai multe job-uri în sistem freelancing.

România este, de altfel, listată de Eurostat printre țările cu cel mai mare procent de freelanceri (14%) – lângă Polonia (14%), Italia (15%) și Grecia, în top, cu 21% din totalul forței de muncă. Prin contrast, cel mai mic procentaj din Europa de persoane care lucrează pe cont propriu este înregistrat în Danemarca și Luxemburg (4%).

Anca Rancea, președintele Asociației Freelancerilor din România, spune că piața forței de muncă s-a schimbat cu adevărat în ultimii ani – și poate cel mai mult chiar în anul pandemiei, dar și ca urmare a exploziei culturii digitale, de la structuri oarecum uniforme la contexte multiple, chiar hibrid, de muncă. „Sub tentația incontestabilă a conectivității, în era internetului, oamenii au înclinația să suprime paradigmele trecutului și să facă trecerea de la un loc de muncă pentru toată viața și scheme colective de muncă la freelancing – un experiment al independenței. Sunt de mult apuse zilele în care munca pe cont propriu era preponderent privită ca o strategie de supraviețuire pentru cei care nu găsesc alte mijloace de a câștiga un venit”, consideră Anca Rancea.

Cât a contat pandemia

A împins pandemia și mai mult trendul de creștere a numărului freelancerilor și la noi? Potrivit lui Claudiu Jojatu, Co-founder & Digital strategist la Milk & Cookies studio, consultant și scriitor la viatadefreelancer.ro, răspunsul este pozitiv. Deși schimbarea nu e fundamentală, i-a ajutat pe cei care erau nefericiți în joburile pe care le aveau să ia decizia mai ușor, să prindă puțin mai mult curaj. S-au deschis nenumărate posibilități de a colabora cu clienți de oriunde din lumea asta, nu doar din România, și de a avea parteneriate în care toată lumea câștigă.

„Dacă acum câțiva ani erau companiile care lucrau cu freelanceri erau mici și medii, în prezent știu foarte multe companii mari care apelează la resurse superspecializate externalizate. Momentul este unul nesperat de prielnic. În viitor va depinde doar de fiecare dintre noi să profităm de contextul în care ne aflăm, să livrăm proiectele la cea mai bună calitate și să ne asigurăm că nu stricăm piața cu prețuri prea mici sau calitate inferioară. Pentru că, dacă experiențele clienților vor fi proaste, toată piața va avea de suferit. La momentul acesta ține doar de noi dacă specialistul care lucrează pe cont propriu va fi doar ceva trecător sau va deveni o alternativă viabilă, chiar preferată de clienți”, a spus Jojatu.

În plus, Claudiu Jojatu consideră că de la momentul în care el a lansat Viața de Freelancer și până acum există mai multe proiecte dedicate freelancerilor, mai multe comunități care pun specialiștii la aceeași masă și îi ajută să facă networking și să lucreze împreună. Acum există suficient de multe informații în piață, adaptate local. Și, cel mai important, din ce în ce mai multe companii au înțeles cât de important este să aibă acces la resurse superspecializate, care să lucreze în funcție de nevoi și să livreze la nivel înalt. „În sfârșit au înțeles și companiile că nu au de ce să își crească numărul de angajați cu mult peste resursele absolut necesare. Dacă acum 10 ani să fii freelancer era ceva pentru cei câțiva supercurajoși și acum cinci ani era pentru early adopters, în prezent oricine deține un PFA sau o firmă, are un set de skill-uri monetizabile și puțină voință poate să fie freelancer. Și cred că ce vedem acum este doar începutul. În următorii câțiva ani, piața de specialiști care lucrează pe cont propriu se va dubla cel puțin”, apreciază Claudiu Jojatu.

claudiu jojatu scaled — **Claudiu Jojatu**

Ce își dorește el de la comunitatea pe care a creat-o este să fie locul din care freelancerii din România își iau informațiile, template-urile și tool-urile digitale de care au nevoie în viețile lor de freelanceri. Să fie o comunitate și un grup de sprijin în care freelancerii pot să facă schimb de proiecte, informații și experiențe. „Pentru că doar așa putem să creștem împreună și să devenim o piață din ce în ce mai performantă. Îmi doresc să fie locul acela sigur în care cei mai experimentați pot să îi ajute pe cei la început de drum să nu repete greșelile lor. Îmi propun să fac viatadefreelancer.ro să fie locul în care freelancerii din România își cresc șansele de a avea succes (oricum și-ar defini fiecare dintre ei succesul) și să își atingă obiectivele”, a afirmat Jojatu.

Potrivit Ancăi Rancea, freelancingul acum este mai degrabă o alegere conștientă a unor generații care își doresc un alt stil de viață, bazat pe o libertate și flexibilitate mai mare, în ciuda unor responsabilități mai mari: de la generația X a copiilor crescuți cu cheia de gât, la Millennials și mai ales generația Z – acești tineri fabuloși care iau contact cu munca încă din liceu.

„Conform realității vremurilor actuale, numărul de freelanceri este un indicator relevant fie pentru prezența unui spirit antreprenorial în economii dinamice și inovatoare, fie pentru natura precară a contractelor de muncă. Pe măsură ce economia continuă să se schimbe în moduri care fac lucrul pe cont propriu mai des întâlnit și de dorit, experiențele freelancerilor modelează înțelegerea viitorului muncii. Spre exemplu, dacă work from home era până nu de mult un apanaj al freelancerilor, acest model a fost integrat, de voie sau de nevoie, în timp record, în etica și rigoarea muncii din toată lumea. Acum, mai mult ca oricând, a venit momentul să ne uităm cu atenție la această comunitate și la nevoile ei pentru ca viitorul muncii să nu ne mai ia pe nepregătite”, a apreciat Anca Rancea.

Și Ruxandra Predescu, unul dintre cei mai cunoscuți freelanceri și unul dintre primii din piața de comunicare din România, consideră că pandemia a crescut numărul de freelanceri la noi, deși se întreabă uneori dacă volumul de muncă externalizată către această piață este într-adevăr atât de mare și suficient remunerat încât să ofere un venit măcar decent tuturor. Și, în același timp, calitatea serviciilor oferite să fie la cel mai înalt nivel. Potrivit Ruxandrei Predescu, acum 11 ani, când a pornit această aventură pentru ea, era mai degrabă o adaptare la piața muncii din acel moment. Pur și simplu cererea și oferta nu s-au întâlnit, deși, atunci, ar fi optat pentru siguranța unui venit constant.

„În 2010, nu erau prea mulți freelanceri pe piață, dar între timp această zonă s-a dezvoltat. Nu știu să existe studii sau cercetări relevante pe tema asta, așa că nu aș putea avansa o părere mai educată. Cred că e un trend care se va accelera odată cu fluidizarea relațiilor de muncă și a felului în care muncim, în special postpandemie. Va fi nevoie să mai lucrăm un pic la mentalitatea managerului român, care pare un pic obsedat de control, dar și la cea a angajaților, care, prea des, justifică acest tip de atitudine. Nu în ultimul rând, cred că ar fi benefice și unele modificări legislative care să faciliteze genul acesta de colaborări”, a spus Predescu.

Anca Rancea consideră însă că pandemia a menținut constant numărul de freelanceri, sau chiar a generat o ușoară scădere a acestui număr. „De fapt, numărul actual al freelancerilor din România este cu 30% mai mic decât numărul maxim atins în ultimii 10 ani. Poate și pentru că freelancingul este doar primul pas spre antreprenoriat. Însă piața de freelancing și veniturile care se generează din freelancing au fost mereu pe trend ascendent. În acest moment, de exemplu, deși freelancerii reprezintă doar 14,5% din forța de muncă din România, cuantumul taxelor aferente veniturilor lor este de 24% din totalul generat de forța de muncă națională. Adică, mai puțini freelanceri, dar mai bine plătiți și mai multe proiecte de freelancing extra-job”, a afirmat Anca Rancea.

Mai mult de atât, pe acest ultim segment, al proiectelor de freelancing făcute în afara orelor de program, președinta Asociației Freelancerilor crede că pandemia a avut un cuvânt greu de spus. Atunci, când lucrezi de acasă, poți face mult mai ușor loc și propriilor proiecte și mai câștigi niște timp pe care altfel l-ai fi petrecut în trafic. Prin urmare, pandemia a propulsat nu numărul freelancerilor, ci piața freelancingului.

Companiile simt nevoia de a avea oameni cât mai specializați pe domenii foarte nișate conexe dezvoltării digitale, pentru a reduce presiunea costurilor și pentru că s-au înmulțit experiențele pozitive și poveștile de succes ale lucrului cu freelanceri. „Poate că și lecțiile învățate în perioadele de criză economică privind raporturile de muncă și-au spus cuvântul… Cred că pe măsură ce freelancingul a devenit tot mai mult o alegere și nu o nevoie, și calitatea serviciilor oferite în freelancing a crescut și implicit a atras mai mulți clienți, inclusiv din rândul companiilor mari, de renume. Majoritatea companiilor din România lucrează cu freelanceri, fie în mod direct, fie prin intermediul partenerilor care subcontractează freelanceri pe anumite segmente de proiect”, a spus Rancea.

Asociația Freelancerilor s-a născut deoarece Anca Rancea și-a dorit să creeze un ecosistem diferit, pornind de la propriile valori și principii, în care freelancerii să poată lucra pe cont propriu, dar să beneficieze de aranjamente financiare de grup în tot felul de domenii care nu le erau străine perioadelor în care au fost angajați, precum fitnessul sau serviciile private de asistență medicală. În cadrul acestui ecosistem, Asociația Freelancerilor a fost pasul firesc în a răspunde nevoilor ei și ale celor ca ea, în calitate de actor social care încearcă să protejeze această comunitate foarte numeroasă de peste 1,2 milioane de oameni.

Pornind de la sloganul asociației, „Împreună, pe cont propriu”, misiunea pe care și-a asumat-o aceasta a fost de a sprijini și promova interesele freelancerilor din România. Inițial, a identificat 3 domenii principale de acțiune: Beneficii pentru membri (prețuri mai bune pentru serviciile care au cel mai mare nevoie de freelanceri), Dezvoltare personală și Dezvoltare profesională.

„Din 2012, când ne-am înființat, activitatea asociației a fost ca un dans continuu pe mai multe ritmuri: găsirea mijloacelor de finanțare a asociației, găsirea de parteneri care cred în noi și în ceea ce vrem să facem, derularea unor proiecte cheie – ne-am parteneriat cu mediul privat pentru a lansa un hub dedicat industriilor creative, ne-am parteneriat cu un canal media de business pentru a putea oferi freelancerilor spațiu de expunere și promovare”, a explicat Anca Rancea. Dar, mai ales, s-a zbătut, atât pe plan local, cât și pe plan internațional, alături de asociațiile similare din alte țări membre ale UE să avem o lege a freelancingului. Din păcate însă, în ciuda încercărilor repetate, România încă este pe lista țărilor în care acest mod de lucru nu este legiferat și fiscalizat într-un mod coerent, care să vină în sprijinul acestor mici antreprenori.

Cu privirea spre viitor

Cum va arăta industria de comunicare în următorii ani și cât de mult va fi influențată de freelanceri? „Cred că, în sfârșit, a venit momentul în care companiile vor renunța să mai ceară indicatori vanitoși care să dea bine la Excel și se vor îndrepta spre parteneri și agenții care vor livra rezultate cu impact direct și cuantificabil în business. Este un dans interesant în care freelancerii pot să fie o componentă importantă. Depinde de fiecare dintre noi în parte. Depinde dacă o să stăm pe bară să ne plângem sau o să ne suflecăm mânecile și o să ne punem pe treabă d-aia bună”, a spus Claudiu Jojatu.

Mai ales în acest nou context și în acest domeniu, Ruxandrei Predescu i se pare cumva firesc să fidelizezi un număr optim de angajați-cheie și, în rest, să construiești un microsistem de freelanceri la care poți apela pentru variate proiecte.

„Pentru companii, costurile ar fi mai mici față de cheltuielile cu puncte fixe de lucru, pachete și salarii brute ce pot fi (sau nu!) acoperite din veniturile fixe lunare. În plus, pot alege dintr-o ofertă mult mai amplă de servicii și experiențe. În egală măsură, cred că și pentru unii oameni din industrie ar fi benefic, în primul rând pentru că pot experimenta și alege specializări mai nișate, pe domenii sau activități din sfera comunicării, și pe urmă pentru că freelancingul te responsabilizează foarte mult și te obligă să fii constant cea mai bună versiune a ta ca profesionist”, a comentat Ruxandra Predescu.

La rândul ei, Anca Rancea consideră că freelancingul va continua să impacteze din ce în ce mai mult toate industriile creative și de servicii, nu doar comunicarea. Așa cum digitalizarea este doar la început și încă nu conștientizăm cât de departe vom ajunge și în ce ritm alert, tot la fel se vor schimba și paradigmele raporturilor de muncă. „Gândiți-vă că nu de mult, schimbarea locului de muncă era de neconceput, acum este ceva normal, poate chiar recomandat la fiecare 3-5 ani. Tot la fel și cu schimbările de carieră, de domeniu în care lucrezi. Evoluția înseamnă schimbare, iar freelancingul este, cu siguranță, noua schimbare”, a conchis Rancea.

Articolul a fost inițial publicat în Biz nr. 355 (20 iulie-15 septembrie 2021). Dacă dorești să primești Revista Biz prin curier, abonează-te aici.