Cum crește inflația costurile de finanțare

Reading Time: 5 minute

Creșterea accelerată a dobânzii cheie la 3,75% pentru contracararea efectelor inflației care a depășit deja 10% în România ar putea conduce la o creștere a costurilor finanțării bancare pentru companii. Iar asta ar putea forța antreprenorii să-și adapteze planurile de investiții la o economie care pierde din ritmul de creștere.

de Ovidiu Nicolae

Totuși, în ultimul an, situația creditării neguvernamentale, în special împrumuturile acordate companiilor, s-a aflat pe o tendință susținută de creștere. Volumul ajunsese la 105 miliarde de lei la nivelul lunii aprilie, în creștere cu 27,1% față de perioada similară a anului trecut, relevă datele Băncii Naționale a României (BNR). Totalul împrumuturilor acordate în valută a ajuns la 66,7 miliarde de lei, în creștere cu 17% față de aprilie 2021. Totuși, imprevizibilitatea conflictului din Ucraina alături de inflația crescută ar putea conduce la o încetinire a activității de creditare în perioada următoare.

Alexandra Smedoiu, partener al firmei de servicii profesionale Deloitte România, spune că îngreunarea creditării poate fi generată atât pe fondul temerilor cu privire la evoluția economiei românești și europene, cât și din cauza înăspririi condițiilor de finanțare. „Totuși, trebuie amintit faptul că programul IMM Invest, demarat în timpul pandemiei, continuă, astfel că firmele din această categorie vor beneficia de sprijin din partea statului pentru accesarea finanțărilor necesare” , a explicat Smedoiu pentru Biz.

Majoritatea creditelor bancare sunt legate, din perspectiva dobânzilor, la un indicator IRCC sau ROBOR/EURIBOR. IRCC avea o cotație încă redusă de 1,8% la nivelul ultimului trimestru din 2021 ca medie, însă indicele zilnic avea o valoare mai mult decât dublă în a doua parte a lunii mai. Pentru ROBOR la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de băncile comerciale de la alte bănci comerciale, nivelul depășea deja 6% spre finalul lunii mai.

Pe scurt, dobânda cheie crescut de BNR va „scumpi banii”, iar acest lucru va duce la creșterea costului de finanțare pentru companii. „Totuși, cât anume din această creștere se va vedea și pe partea de finanțare este incert, datorită faptului că există încă lichiditate în piață„, spune Smedoiu. Ea este de părere că băncile vor căuta soluții de finanțare care să permită creditarea companiilor solvabile la costuri cât mai accesibile. Costul de finanțare va rămâne probabil unul rezonabil în condițiile date pentru proiectele viabile, a adăugat ea.

„Odată cu creșterea inflației, dobânzile de referință vor creste și astfel dobânzile finanțărilor bancare vor crește și ele” , a explicat Anca Manițiu, CFO al Impetum Group, pentru Biz. Banca centrală se așteaptă ca rata inflației să ajungă la 12,5% la finalul acestui an, iar în 2023 ar urma să scadă la 6,7%. În acest scenariu marcat de detensionare a piețelor de energie, bunurile din această categorie ar urma să aibă o contribuție mai redusă cu 1,7 puncte procentuale la coșul inflaționist.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a sugerat că în perioada pandemică s-a dus o „luptă agresivă” de scădere a inflației, iar acum dobânzile sunt sub rata inflației. „Această inflație crescută va dura, pentru că în spatele ei este un factor major, costul la energie”, a explicat Isărescu.

Probleme pe lanțul de furnizare

Tensiunile geopolitice din Europa Centrală și de Est au propria contribuție la majorările de prețuri, iar pe lângă energie se observă probleme pe lanțurile de furnizare pentru construcții, industria alimentară și sectorul auto. „Companiile care au lanțurile de aprovizionare sau de desfacere afectate vor prezenta riscuri suplimentare pentru finanțatori” , a explicat partenerul Deloitte.

Problema inflației devine tot mai pregnantă și la nivelul zonei euro, iar Banca Centrală Europeană (BCE) va pune capăt experimentului cu dobânda cheie negativă. Astfel, BCE ar urma să majoreze dobânda pentru prima dată în ultimii 11 ani. Președintele băncii centrale, Christine Lagarde, a scris pe blogul instituției financiare că „vom fi în poziția de a ieși din zona dobânzilor negative până la finalul trimestrului al treilea”. În prezent, dobânda se situează la 0,5%. Potrivit lui Lagarde, dobânda cheie va fi majorată în continuare până la nivelul considerat neutru astfel încât economia să aibă creșterea cea mai mare cu o rată a inflației constantă.

În Statele Unite ale Americii se apelează tot la creșterea dobânzii cheie pentru scăderea inflației, iar acest indicator a fost majorat cu jumătate de punct procentual în luna mai. Calea aleasă de BNR a fost cea „ortodoxă”, a sugerat Cristian Popa, membru în Consiliul de Administrație (CA) al BNR. El a explicat în cadrul unei dezbateri CONFIDEX că România a cumpărat titluri de stat de zece ori mai puțin ca procent din PIB în comparație cu Polonia. „Inflația se hrănește cu inflație. Dacă o scapi de sub control, vei avea o recesiune și mai mare. Ai de ales între ceva rău și ceva relativ mai puțin rău” , a declarat Popa.

Matei Paun Black Sea Fund — Matei Păun, founding partner al Black Sea Fund

Matei Păun, founding partner al Black Sea Fund, adaugă faptul că scopul politicilor monetare ale băncilor centrale este de a înăspri și de a restrânge creditarea, astfel încercând să scadă cererea în ideea că astfel se va ajunge la o inflație mai mică.

„Acest lucru crește posibilitatea unei crize economice”, a spus Păun pentru Biz. Situația unei contracții economice nu trebuie ignorată în perioada următoare, iar el se așteaptă ca România să intre în recesiune până la începutul verii viitoare. „Antreprenorii trebuie să gândească foarte bine investițiile pe care le fac acum, să-și gospodărească foarte bine resursele financiare, planurile de extindere trebuie bine gândite cu atenție sporită asupra costurilor„, a adăugat Păun.

Chiar dacă în primele trei luni ale anului, PIB-ul a crescut cu 6,5% față de perioada similară a anului trecut, Păun sugerează că evoluția va fi mult mai slabă spre finalul lui 2022. Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP) și-a ajustat deja așteptările pentru acest an, iar ritmul creșterii economice se va diminua la 2,9%, față de estimarea anterioară de 4,3%.

CFO-ul Impetum Group explică faptul că problemele cu care se pot confrunta persoanele fizice se pot reflecta cu ușurință și la nivelul companiilor. Astfel, dacă salariile nu vor avea o creștere care să acopere inflația, automat capacitatea de rambursare a persoanelor fizice care solicită creditare va scădea. O repercusiune directă este că acea persoană va putea obține automat o finanțare mai mică.

„Similar și în cazul companiilor care solicita finanțări, dacă nu reușesc sa fie mai profitabile în ciuda creșterilor prețurilor materiilor prime, creșterea dobânzilor le va scădea capacitatea de rambursare și prin urmare eligibilitatea pentru împrumuturi mai mari. În cazul companiilor intervine și efectul de levier. Prin urmare, dacă costurile cu dobânzile sunt superioare profitabilității companiei, efectul respectivei finanțări va fi unul negativ. Practic plătești mai mult decât generezi, ceea ce duce la erodarea capitalului în loc să stimuleze creșterea” , a precizat Manițiu.

Însă multiplele crize care influențează și sectorul privat din România poate genera noi oportunități pentru companii. Mișcările geopolitice pot ajuta firmele locale să beneficieze de valul „friend-shoring”. Păun susține că pe modelul „nearshoring” – readucerea capacităților de producție mai aproape de piețe cheie, „există presiune semnificativă pe multinaționale să-și readucă lanțurile de producție și să le reașeze în țări considerate prietenoase” . De exemplu, anumite unități de producție din China ar putea fi relocate în țări precum Polonia sau România, ceea ce ar crește și atractivitatea țărilor la nivel internațional.

Articolul a fost inițial publicat în Biz nr. 364 (16 iunie – 17 iulie 2022). Dacă dorești să primești Revista Biz prin curier, abonează-te aici.