Cum contribuie cultura și stilul de viață la îmbătrânirea sănătoasă

Studierea longevității dintr-o perspectivă sociologică și antropologică ne poate oferi o imagine mai clară asupra factorilor care influențează îmbătrânirea sănătoasă. Răzvan Dumitru, sociolog și expert cu o vastă experiență în proiecte de cercetare socială, participă activ la proiectul de cercetare „Harta Longevității în România”, derulat de Senatul Științific al Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României. Acesta investighează impactul stilului de viață, al tradițiilor și al legăturilor comunitare asupra longevității românilor.

Răzvan Dumitru a subliniat importanța acestor factori în menținerea sănătății la persoanele în vârstă. „Cercetarea socială și-a propus să evidențieze factorii socio-culturali – stil de viață și comportamente – ce facilitează longevitatea din punctul de vedere al celor ce au depășit vârsta de 85 de ani și sunt într-o stare de sănătate relativ bună,” explică el. Aceste date sunt esențiale pentru a înțelege cum influențează comunitatea și obiceiurile comportamentale sănătatea pe termen lung.

Din cercetările derulate în comunele din județul Vâlcea, sociologul a constatat că seniorii longevivi au dus o viață activă, marcată de munca fizică în agricultură. În plus, aceștia au continuat să fie implicați în activități zilnice chiar și la vârste înaintate, menținându-și astfel atât sănătatea fizică, cât și pe cea mentală.

„Observăm că seniorii din studiul nostru spun că ceea ce i-a ajutat în menținerea sănătății și a longevității sunt munca continuă și viața activă bazată pe efort fizic,” menționează Răzvan Dumitru. Această viață activă, în care oamenii lucrează în agricultură și își produc propria hrană, este susținută de un regim alimentar echilibrat, bazat pe produse locale și proaspete.

Pe lângă munca fizică și alimentația sănătoasă, legăturile sociale și sprijinul familial joacă un rol esențial. În comunitățile analizate, seniorii nu sunt izolați, ci sunt susținuți de familii extinse, care le oferă atât sprijin material, cât și emoțional. Această solidaritate comunitară are un impact profund asupra sănătății mentale și fizice a seniorilor.

„Au familii mai numeroase – majoritatea sunt încă înconjurați de rude chiar în localitatea în care stau. Rude ce le oferă ajutor material sau emoțional la nevoie,” adaugă Răzvan Dumitru. Acest sprijin este vital în menținerea unei stări de bine și a unei sănătăți generale bune.

Proiectul „Harta Longevității în România” documentează zonele unde există un număr ridicat de persoane longevive și contribuie la dezvoltarea unor politici publice care să sprijine îmbătrânirea sănătoasă și activă. Primele rezultate ale cercetării vor fi prezentate la Academia Română pe 9 octombrie 2024.