Cum arată ecosistemul startup-urilor verzi

Cum arată ecosistemul startup-urilor verzi

Urgența climatică și nevoia acută de soluții au făcut ca numărul startup-urilor verzi la nivel global să fie în creștere. Pentru o imagine de ansamblu asupra ecosistemului businessurilor care propun soluții verzi la nivel local, Impact Hub a creat o hartă a startup-urilor verzi din România și Bulgaria. Cum arată ecosistemul startup-urilor verzi locale și ce îi lipsește României pentru a urca în clasament am discutat cu Daniel Matei, Business Development Manager la Impact Hub Bucharest.

Cum ați luat decizia de a mapa startup-urile verzi locale și la ce ajută ea? 

Am început să lucrăm la această mapare în 2021, înainte să lansăm public Black Sea ClimAccelerator, cel mai complex accelerator din România și Bulgaria dedicat startup-urilor verzi. Aveam nevoie să înțelegem care este dimensiunea ecosistemului de startup-uri verzi și cine sunt actorii care îl compun. Cu acest gen de date avem atât posibilitatea să facilităm potențiale conexiuni, cât și un punct de comparație pentru edițiile viitoare.

De aici până la decizia de a sumariza aceste date într-un raport a mai fost doar un pas: iată-ne în 2022 ­publicând deja a doua ediție. Astfel de mapări pot avea un rol multiplu: oferă celor interesați o imagine de ansamblu, prezintă soluții concrete disponibile acum în piața locală, servesc drept exemplu pentru alți potențiali antreprenori, măsoară evoluția unui sector în timp și lista poate continua.

Care sunt cele mai importante aspecte care au reieșit din acest studiu în 2022? 

Ce am observat este că polii de dezvoltare a afacerilor verzi urmează trendul antreprenorial general, lista fiind condusă de startup-uri care activează în București și Cluj, urmate de Timișoara și Iași. Totodată, startup-urile care folosesc tehnologii avansate pentru a contribui la un viitor mai verde sunt încă minoritare în peisajul local.

De asemenea, aproape jumătate dintre startup-urile mapate adresează segmentul B2C, în timp ce potențialul de impact tinde să fie mai mare în sectorul B2B. Dacă includem aici și autoritățile, fie ele centrale sau locale, piața B2B are un potențial mult mai ridicat decât zona de B2C.

Cum s-a schimbat peisajul afacerilor verzi în ultimii ani? 

Cea mai importantă și îmbucurătoare schimbare pe care o vedem începând cu 2020 este o dublare a numărului de startup-uri verzi care se lansează în fiecare an în România – intrăm pe un trend ascendent și sperăm ca această creștere să fie una exponențială. Anul 2030 este o țintă importantă, multe dintre obiectivele intermediare asumate de Uniunea Europeană, Națiunile Unite, România și mediul privat trebuind atinse până atunci.

Pentru ca acest lucru să se întâmple, momentul de acțiune este acum, luând în considerare timpul nece­sar pentru dezvoltarea tehnologiei, validarea ei, dar și implementarea propriu-zisă care să producă rezultatele scontate.

Unde se poziționează România în ecosistemul startup-urilor verzi din Europa și ce lipsește pentru a crește în clasament? 

În 2021, la nivel european au fost investiți în startup-uri verzi 11 miliarde de euro. În România, investiția totală se ridică la sub un milion de euro, iar asta ne dă și un indiciu despre ce ne lipsește: finanțarea privată. Marea majoritate a startup-urilor verzi din România se finanțează la început prin granturi și nu prin investiții de tip angel sau VC, iar asta nu oferă ecosistemului unul din componentele critice: accesul la capital de risc.

Un alt element care se regăsește și în European Innovation Scoreboard, publicat de curând, este o scădere în zona de noi tehnologii pentru mediu, dar și un EcoIndex de 60% din media UE. Momentan suntem într-un moment nu tocmai ușor: antreprenorii nu văd oportunități de finanțare, iar fondurile nu văd un aflux de proiecte tehnologice scalabile cu impact de mediu ridicat.

Privind însă pe termen mediu, prin programe de acce­lerare precum Black Sea ClimAccele­rator, suntem convinși că vom contribui la creșterea și finanțarea unei generații de antreprenori care, cu ajutorul tehnologiei, vor avea impact pozitiv asupra mediului și vor servi, la rândul lor, ca exemplu pentru un boom în această verticală. 

Care sunt domeniile de care sunt interesați românii în privința startup-urilor verzi? Cum diferă ele de cele din vestul Europei?

De departe, cel mai mare interes îl vedem în zona economiei circulare, a managementului deșeurilor, dar și a inițiativelor zero waste. Apoi, observăm un interes crescut pentru agricultură și industria alimentară, dar și domeniul energiei este reprezentat. În vestul Europei, startup-urile care atrag cele mai mari investiții sunt cele de captare din atmosferă a gazelor cu efect de seră și de stocare a energiei electrice, atât pentru mobilitate, cât și pentru uz casnic.

Profitând de talentul tehnologic ridicat de care dispune, România are șansa de a accelera reducerea decalajului curent și sperăm să vedem în următorii ani mai multe startup-uri bazate pe tehnologii avansate în mapările locale.

Cum vezi viitorul inițiativelor verzi la nivel mondial? Dar la nivel local? Care este direcția în care mergem? 

Ținând cont că ne aflăm în plină criză climatică, atât autoritățile, cât și marile companii globale caută soluții prin care să își reducă emisiile, iar startup-urile care reușesc să vină cu soluții concrete în acest sens vor avea piețe imense cărora să li se adreseze. De exemplu, Climeworks, un startup european ce captează CO2 din atmosferă, a primit doar anul acesta o investiție de 650 mili­oane de dolari, în timp ce Northvolt a atras în cea mai recentă rundă 1,1 miliarde de dolari pentru dezvoltarea tehnologiei lor de stocare a energiei.

În total, Northvolt a primit finanțări de aproape opt miliarde de dolari pentru a construi uzine în care să producă soluții sustenabile de stocare a energiei electrice pen­tru clienții care au plasat pre-comenzi în valoare de 55 de mili­arde de dolari. Asta înseamnă precomenzi în valoare de aproximativ un sfert din întregul PIB al României. Așadar, cerere există, iar clienții vor soluții urgente și startup-uri capabile să livreze la un nivel extrem de ridicat.  

Articolul a fost inițial publicat în Biz nr. 367 (17 octombrie – 17 noiembrie 2022). Dacă dorești să primești Revista Biz prin curier, abonează-te aici.