Cum arată ecosistemul inițiativelor verzi din România și Bulgaria

Impact Hub Bucharest, alături de Innovation Starter, au lansat astăzi ediția a doua a raportului Green Startup Ecosystem, o mapare a startup-urilor verzi din România și Bulgaria. 

Deși România se situează pe locul 25 din cele 27 state membre ale Uniunii Europene în ceea ce privește ecoinovația, ecosistemul românesc de startup-uri verzi înregistrează o creștere semnificativă față de perioada pre-pandemică – începând cu 2020, numărul anual de inițiative verzi s-a dublat. 

Cartografierea ecosistemului din acest an a arătat, la fel ca și ediția anterioară, un număr constant de startup-uri nou înființate care își propun să rezolve probleme acute de mediu sau climatice, prin intermediul tehnologiei: 39 de inițiative au luat naștere în 2021, număr identic cu cele înființate în 2020. 

În total, în raport au fost identificate 150 de startup-uri verzi în România și 115 actori cheie, care le susțin și sunt piloni de bază în ecosistem. 

„Cartografierea din acest an ne arată un interes din ce în ce mai mare pentru inițiativele economiei circulare și zero-waste, care vizează atât practicile de producție în masă, cât și educarea consumatorilor și obiceiurile de achiziție. A doua verticală cu cea mai rapidă creștere este reprezentată de soluțiile în agricultură, alimentație și băuturi, care vizează atât alternative la produsele tradiționale, cât și soluții care sprijină fermierii să-și cultive culturile în mod sustenabil și cu o predictibilitate mai mare.”  

Raluca Grigore, Sustainability Program Manager, Impact Hub Bucharest

Maparea, realizată de Impact Hub Bucharest (RO) și Innovation Starter (BG), în cadrul programului de accelerare Black Sea ClimAccelerator derulat alături de EIT Climate-KIC, cu sprijinul Raiffeisen Bank și OMV Petrom, în calitate de parteneri principali, arată că aproape jumătate din startup-urile verzi din România sunt concentrate în București, în timp ce altele își desfășoară activitatea în orașe principale precum Cluj sau Timișoara. Majoritatea inițiativelor verzi cartografiate oferă servicii și produse direct consumatorului final (B2C) și se află în stadiu operațional.  

Cine sunt actorii cheie din ecosistemul green românesc?  

Raportul prezintă două tipuri de actori esențiali în ecosistem: ONG-urile și inițiativele non-profit, foarte active, care acționează ca și catalizatori, parteneri sau consilieri pentru sectorul privat, și programele dedicate startup-urilor verzi. Deși acestea din urmă sunt încă rare, majoritatea incubatoarelor sau acceleratoarelor manifestă interes pentru soluțiile scalabile verzi. 

Cu toate acestea, finanțarea prin fonduri de investiții pentru startup-urile verzi din România e încă timidă, în contrast cu traiectoria accelerată a ecosistemului la nivel european: conform Sifted, startup-urile europene de sustenabilitate au strâns aproape 11 miliarde de euro în 2021.  

Perspective regionale 

Uniunea Europeană stabilește obiective climatice din ce în ce mai ambițioase, cu reduceri de 55% a emisiilor până în 2030 și neutralitate climatică până în 2050. Inovația adusă de startup-urile verzi este esențială pentru atingerea acestor obiective și pentru asigurarea competitivității continue. 

The Rise of European Climate Tech, un raport al DealRoom și Talis, indică faptul că ecosistemul european de startup-uri în domeniul tehnologiei climatice și-a dublat valoarea din 2020, valorând acum peste 100 de miliarde de dolari. Tehnologia climatică este sectorul cu cea mai rapidă creștere din Europa, al doilea după fintech.  

Green Startup Ecosystem Report 2022 este disponibil gratuit, în format complet, aici.