Cum afectează burnout-ul companiile

Cum afectează burnout-ul companiile

Reading Time: 4 minute

Oboseala cronică, motivația scăzută și performanțele slabe. Acestea sunt doar câteva semne de burnout ale angajaților asupra cărora companiile sunt sfătuite să își îndrepte atenția.

Burnout-ul este o stare de epuizare emoțională, fizică și psihică provocată de stresul excesiv și prelungit. Acesta nu este doar o problemă personală a angajatului și nici un indicator al incompetenței lui.

Stresul la locul de muncă, de fapt, este cauzat în primul rând de conducerea ineficientă și de practicile organizaționale greșite. Orele lungi de lucru și cerințele exagerate de la superiori sunt deseori cauza apariției acestui fenomen.

De ce ar trebui angajatorii să fie interesați de această problemă?

●       Productivitate scăzută

Un studiu realizat de guvernul Marii Britanii arată că bunăstarea angajaților are ca rezultat o performanță îmbunătățită, crescând în paralel cu productivitatea și calitatea muncii.

Deci este clar: cercetările dovedesc că starea de bine a unui angajat joacă un rol esențial în calitatea activității lui. Astfel, un angajat care este sănătos și bine odihnit are mai multe șanse de a produce rezultate mai bune, comparativ cu un angajat care se confruntă cu un volum exagerat de muncă.

●       Rată ridicată a celor ce renunță la locul de muncă

 În urma studiilor făcute de psihologi, stresul este citat drept unul dintre motivele principale din spatele plecării angajaților. Acesta este un aspect raportat de 95% din liderii resurselor umane.

Care sunt implicațiile acestor constatări? O rată ridicată a angajaților ce își părăsesc locul de muncă vine cu un preț la fel de ridicat. Aceasta afectează nu numai productivitatea întregii forțe de muncă. Organizațiile, implicit, vor avea de alocat sume foarte mari mai departe. În afară de costurile suplimentare, companiile riscă să-și piardă angajații de top din cauza burnout-ului. Majoritatea managerilor au tendința de a suprasolicita cei mai buni angajați, fără a acorda o atenție deosebită stării lor emoționale. Aceștia pot chiar chiar să clacheze.

●       Impact negativ asupra sănătăţii

Guvernul S.U.A. cheltuiește anual între 125 miliarde și 190 miliarde dolari pentru a acoperi costurile de asistență medicală legate de probleme psihice și fizice cauzate de burnout. Aceste costuri reprezintă până la 8% din bugetul național pentru asistentă medicală, potrivit unui studiu recent realizat de Harvard.

Stresul indus de orele lungi de lucru poate duce la boli psihice, anxietate și alte afecțiuni grave de sănătate, cum ar fi bolile cardiace. Mai mult, un angajat stresat este mai probabil să dezvolte comportamente dăunătoare, cum ar fi consumul de alcool sau supraalimentarea. Munca în exces poate literalmente îmbolnăvi o persoană. Acest lucru se poate materializa în sume mari pentru cheltuielile medicale și de asigurări. În afară de acest fapt, în cazul în care un angajat este bolnav, el este nevoit să primească concediu medical. Automat, restul echipei va fi obligată să suporte consecințele. 

Cum pot angajatorii să împiedice fenomenul de burnout?

●       Întâlniri mai puține și evitarea comunicărilor excesive

Organizațiile moderne acordă o importanță deosebită colaborării și comunicării, însă, din nefericire, acesta comunicare poate deveni excesivă. E-mailurile permanente, mesajele insistente, apelurile de conferință, întâlnirile prea dese pot consuma multă energie, lăsând angajații lipsiți de motivația necesară pentru a îndeplini adevăratele sarcini. Se estimează că 37 de miliarde de dolari sunt irosiți anual în întâlniri inutile. Organizațiile trebuie să reducă procesele de afaceri, păstrându-le pe cele care sunt cu adevărat necesare și să creeze un nou mod de comunicare și coaching care să prioritizeze, în continuare, obiectivele finale ale companiei.

●       Atribuirea corectă a sarcinilor

În timp ce angajatorii încep să se bazeze mai mult pe angajații lor, devine mai ușor pentru aceștia să atribuie sarcini suplimentare, fără a conștientiza cât de ușoară sau grea este îndeplinirea acestora. Angajații care își depășesc performanțele deseori preiau mai multe sarcini decât sunt capabili să efectueze, din nevoia de a se menține ocupați și de a se evidenția. Pentru un timp, acest lucru poate funcționa, dar în cele din urmă se dovedește dăunător. Managerii au datoria de a atribui corect sarcinile către angajați, acordând o atenție sporită posibilității de supraîncărcare și lipsei de productivitate.

●       Urmărirea productivității angajaților

Urmărirea progreselor ajută în mod semnificativ managerii să verifice dacă angajații lor se epuizează. Verificarea productivității poate fi o modalitate importantă de a identifica dacă angajații petrec prea mult timp pe activități administrative sau activități care nu generează venituri, astfel punând pe plan secundar sarcinile cu adevărat importante.

●       Crearea unui spațiu de comunicare

Liderii ar trebui să încurajeze discuțiile informale și să le permită angajaților să își exprime nemulțumirile și frustrările, fiind pregătiți să asculte problemele și să vină cu soluții pentru acestea. Totuși, o mare parte din angajatori doresc să mențină o limită în relațiile cu angajații lor. Altor lideri le lipsește timpul pentru acest tip de discuții. Problemele, însă, nu dispar. O altă modalitate de a oferi o șansă acestor discuții legate de bunăstarea angajaților este prin ședințele cu specialiști.

O posibilitate este chiar programul “ByeStress” oferit de Clinica Oana Nicolau. Acest program oferă ședințe de psihoterapie angajaților, îndrumându-i spre a câștiga lupta cu stresul și spre menținerea unui echilibru între viața personală și cea profesională.

„Toți psihoterapeuții noștri sunt licențiați și experimentați. Pot înțelege prin ce trec membrii echipei tale și pot să îi ajute în a face o schimbare pozitivă în viața lor”, spune Oana Nicolau, psihoterapeut la cabinetul care îi poartă numele.

Acest program are beneficii atât pentru angajați, cât și pentru companii. Salariații au la dispoziție o echipă de peste 40 de psihoterapeuți cu experiență, alături de care vor învăța să privească situațiile dificile dintr-o perspectivă centrată pe productivitate și pozitivitate. Ca rezultat, lipsa de la serviciu nu va mai fi un obicei, iar aceștia vor rămâne pentru perioade mai lungi în companie. Ulterior, compania va fi recunoscută pentru grija pe care o poartă angajaților.