Cum a ajuns un român în elita testării educaționale mondiale

Profesorul român Dragoș Iliescu a fost ales, de curând, președinte al diviziei de testare a International Association of Applied Psychology. O poziție de calibru internațional, dobândită ca urmare a numeroaselor performanțe academice și profesionale de până acum. În plus, Dragoș Iliescu este și un „serial entrepreneur”, cu peste 20 de ani de experiență în sute de proiecte de cercetare de piață și consultanță în psihologie aplicată, a fondat TestCentral, cel mai mare publisher de teste psihologice din România, iar anul acesta a lansat comercial Brio.ro, o platformă independentă de testare educațională digitală și conformă cu curricula școlară pentru clasele I-XII. 

Președinte al diviziei de testare a IAAP. Cum ajunge cineva să fie ales într-o poziție de asemenea calibru internațional?

Da, bună întrebare – câteodată și eu mă întrebam, mai la începutul carierei mele. Plecasem la drum cu un teribil complex de inferioritate privind backgroundul meu (România nu prea a impresionat internațional în aceste domenii, deci nimeni nu se arată impresionat dacă spui că vii din România…), dar am observat repede că astfel de sentimente nu se justifică. Producem valori comparabile oricând cu valorile produse în sisteme de educație cu tradiție mai sforăitoare. În domeniul testării – psihometrie se numește acea ramură care îmbină psihologia, educația și matematica pentru a oferi o măsurare adecvată pentru constructe intangibile – există o puternică tradiție americană și știm cât de greu (poate chiar imposibil) este să concurezi cu educația universitară americană (mai ales la nivel doctoral). Însă au un minus marcant, legat de testa­rea cross-culturală / interculturală, pentru că nu au avut niciodată nevoie să adapteze alte teste spre limba și cultura engleză/americană. Iar acesta este un domeniu cu o evoluție incredibil de alertă, cu aplicații aproape în toate domeniile vieții, de la sondaje de opinie (de exemplu de calitate a vieții) la studii epidemiologice ale OMS, la studiile educaționale comparative (de ex. PISA, TIMSS) și altele. M-am specializat așadar în acest domeniu de psihometrie cross-culturală – și am avut oportunitatea să lucrez în proiecte pe toate cele cinci continente. Evident, lucrând cu succes și eficiență, ești remarcat ușor-ușor – asta vine la pachet și cu reputația științifică – și ajungi să ai respectul unei comunități profesionale și științifice altfel destul de ermetice. Am servit comunitatea aceasta și în alte organizații științifice importante poate și asta a contat – probabil de aceea am intrat în vizorul IAAP pentru această poziție onorantă.

Dar tu ai mai fost ales într-o poziție internațională atât de importantă, nu? Ai fost președinte al Comisiei Internaționale de Testare timp de doi ani? Cum te simți în elita asta mondială? Ce faci, mai exact, în calitate de președinte al unei astfel de organizații?

Da, am fost secretar general și apoi pre­ședinte al Comisiei Internaționale de Testare. Am servit această organizație foarte importantă timp de mai mult de 12 ani, în diverse poziții și am primit distincția de Fellow al ITC (International Testing Commision) în urmă cu doi ani.

Fusesem atras spre ITC în 2006 de mentorul meu, profesorul Tom Oakland, care este cunoscut drept părintele psi­ho­logiei educaționale – un gigant în acest domeniu, care a influențat masiv dezvoltarea domeniului testării psihologice și educaționale în slujba elevilor în nenumărate state. El abia își termina atunci mandatul de președinte al ITC și era preocupat de „succession planning” – căuta talente pe care să le atragă spre organizație. Nu știu ce să spun despre cum te simți acolo: e poate un pic mai multă politică (inter și intraorganizațională) decât suntem obișnuiți. Însă oamenii cu care lucrezi acolo sunt în cea mai mare parte a lor – deși toți niște zei în domeniul lor – oameni foarte abordabili, mulți dintre ei teribil de modești. Dincolo de responsabilitatea pe care o porți pentru viitorul acelei organizații și de oportunitatea de a avea impact masiv, internațional, e însă o experiență de dezvoltare teribilă.

Cum se împacă profilul tău academic cu cel de antreprenor? Se împacă?

Da, se împacă, pentru că în toate lucrurile pe care le-am făcut în zona de business de fapt am pus în aplicare principiile științifice în care cred. Practic toate lucrurile pe care le-am făcut în acest domeniu sunt știință aplicată – iar în aceste domenii de avangardă nu poți să disjungi competența științifică de aplicarea ei. Un businessman clasic e posibil să aibă eșec răsunător pentru că nu știe cum funcționează știința din spate, un om de știință clasic… mă rog, nu mai spun nimic, pentru că știm cu toții care e stereotipul cu privire la omul de știință genial în laborator dar căscat în viața cotidiană. Am avut cumva noroc să îmbin aceste două domenii de competență rezonabil de bine – și a avut noroc cu parteneri de nădejde, care au contribuit și ei la aceste proiecte de business.

De ce ai fondat acest business, Brio®? Ce ți-ai propus, ce ai vrut să rezolvi, ce vrei să obții de la acest business?

E o convergență fericită a mai multor forme de motivație. A pornit totul de la îngrijorarea mea față de propriii copii – în urmă cu șapte ani, pe aeroportul din Houston (Texas), discutând cu Tom Oakland despre faptul că nu știam ce pot să le ofer copiilor mei într-o țară cu un sistem educațional care derapează. Și Tom, evident, în stilul lui, spunând: Și dacă ai văzut problema, de ce nu faci nimic pentru a o rezolva? Ai competența, că ai făcut deja asta pe toate cele cinci continente (noi chiar ne întorceam atunci de la un proiect în Brazilia, unde acordam consultanță unei agenții guvernamentale fix pe astfel de probleme, care țineau de generarea unui sistem de testare educațională). Și din acest motiv ai și datoria. Tom era uneori ușor mesianic: Dacă nu noi, atunci cine? Apoi, alt moment de inflexiune a fost când, discutând cu oameni dragi care îmi sunt acum parteneri în acest proiect important, i-am văzut cum au spus: Ăsta e un proiect pentru țară – merită făcut și dacă îl faci, suntem „in”. Este foarte greu să stai aici în România și să suferi văzând că lucrurile se duc de râpă… Cam cât poți răbda cu acest sentiment înainte de a face unul din două lucruri: ori îți sufleci mânecile și te apuci de treabă, ori emigrezi. Ce să zic: noi ne-am suflecat mânecile și se pare că este cu folos. În fine, există pentru investitori și o motivație financiară, foarte justificată: potențialul nu e deloc neglijabil, atât în țară cât și, mai ales, în lumina viitoarei extinderi internaționale. Ce să zic: e în mod cert tipul de proiect care apare atât de rar pe firmament, în care nu ești împăcat doar cu valoarea financiară pe care o generezi, ci de asemenea cu scopul social pe care îl servești.

În spațiul public se vorbește despre platforma Brio® de anul trecut, din septembrie. A fost într-un „soft launch” și înțeleg că acum, în timpul pandemiei, în martie, a avut loc o lansare comercială. Ce schimbări au intervenit pe parcursul ultimului an?

Evident, cea mai mare schimbare a fost una de context: pandemia a generat schimbări masive și bruște în felul în care abordăm educația, iar domeniul edtech a explodat odată cu această nouă nevoie de produse digitale competitive care să ajute elevii, părinții, profesorii, școlile cu accesul la educație de calitate. Brio® era pregătit pentru acest context și am fost în poziția de a acomoda modificarea de comportament – creșterea cu mii de noi utilizatori individuali, sute de școli și sute de mii de teste generate în perioade scurte de timp au fost o provocare interesantă. Am fost și în fericita poziție de a livra două proiecte importante, de care au beneficiat un număr foarte mare de elevi – un proiect de gratuitate, început la startul pan­demiei, School Must Go On, și Exa­mene cu Brio® – un proiect de susținere gratuită prin testări sumative și de progres a elevilor care se pregăteau pentru evaluarea națională de clasa a VIII și respectiv pentru bacalaureat (deci elevi din clasele VIII și XII). Programul de pretestare digital Examene cu Brio® pentru examenele de limba română și matematică a fost sprijinit de către Asociația Dedeman.

Platforma se adresează copiilor, părinților, profesorilor, școlilor. Dintre toți acești actori implicați în educație, din ce zonă ați avut cea mai mare deschidere? Dar cea mai mare reticență?

Adevărul este că vedem deschidere din toate aceste zone: nevoia tuturor actorilor din sistemul educațional pentru acces la testare de bună calitate este atât de mare, încât nu am auzit până acum să ni se spună „dar nu am nevoie de așa ceva”. Spre exemplu, doar în cadrul campaniilor School Must Go On și Examene cu Brio® peste 18.000 de elevi au utilizat platforma Brio, realizându-se peste 67.000 de teste. De asemenea, 260 de școli au decis să folosească platforma Brio ca instrument de testare. Deci deschidere există, la fel cum există și o din ce în ce mai acută conștientizare a nevoii. Însă aceste categorii au acces diferențiat la resurse financiare. Cu siguranță partenerii noștri cei mai importanți au fost părinții, care sunt deja obișnuiți în România să ia educația copiilor în propriile mâini – sau măcar să contribuie activ la această educație. Dar profesorii și școlile, care până mai de curând nu puteau accesa prea facil sistemul, arată acum deschidere – așa cum era de așteptat.

Sistemul de testare Brio® este avizat de Ministerul Educației și Cercetării. Ce alt sprijin ați primit din partea autorităților?

Nu am primit sprijin de la autorități. Dar nici nu știm în ce măsură am putea primi sprijin: valoarea Brio® este dată în parte de faptul că este un sistem indepen­dent de evaluare obiectivă. Orice asociere prea strânsă cu o autoritate sau cu un anumit actor din acest mare ecosistem al educației ar putea aduce o umbră asupra imparțialității și independenței Brio®. Brio® nu are niciun interes să arate că nivelul unui copil, al unei clase, școli sau al sistemului în ansamblul său a crescut sau scăzut – cum unii dintre stakeholderi ar putea avea la diverse momente. Brio® pur și simplu evaluează obiectiv. Această componentă este în ADN-ul nostru și e de neprețuit.

Ce tip de teste sunt acum disponibile în platformă? Pentru ce materii?

La acest moment avem teste de matematică și de limba română, pentru clasele I-XII. Lucrăm intensiv la alte materii, așa cum lucrăm și la niște teste de competențe – de exemplu suntem foarte aproape de lansarea unor teste pentru alfabetizarea de bază – mult discutatul analfabetism funcțional.

Cum intenționați să diversificați, pe viitor, oferta de teste?

Evident, dorim să acoperim toate materiile școlare și dorim să extindem banca de itemi. Implementăm tehnologii avansate de generare procedurală și algoritmică a itemilor, precum și tehnologii de tip AI (inteligență artificială) pentru estimarea de parametri. Dar dincolo de asta, ne luăm foarte în serios misiunea de accelerare a performanței școlare – iar în acest scop știm că testele școlare nu sunt suficiente. Un număr de trăsături psihologice (abilități cognitive, personalitate, motivație, interese, stiluri de învățare, inteligență emoțională) sunt importante pentru școlari în abordarea școlii și materiei – o parte din aceste teste sunt deja implementate în Brio®, dar vom extinde această componentă în viitor. Primul lucru nou care se va vedea este un test celebru de inteligență emoțională pentru elevi, sunt sigur ca va fi un hit. Mai mult decât atât, tehnologia pe care Brio® o folosește îi permite și extinderea la nivel internațional, în special pe piața din Europa de Est, o piață pentru care există deschidere și interes. Așadar, nu excludem nici varianta dezvoltării pe plan internațional. Având, așadar, toate aceste recunoașteri venite din ceea ce putem numi timid „piața serviciilor educaționale”, următoarea validare „de piață” pe care ne-o dorim este reprezentată de listarea Brio® pe Seedblink, cea mai mare platformă de equity crowdfunding din Europa de Est. Astfel, vom avea cele două validări pe care le caută orice startup: o idee acceptată de piață și o validare a unui investitor/grup de investitori. Și de aici, cum se spune, only sky is the limit!

Care sunt principalele diferențe dintre un test Brio® și un oarecare alt test disponibil pe net? Chiar gratuit.

Diferențele sunt imense, ca de la cer la pământ. În primul rând, Brio® nu e un test, nu e nici măcar o colecție de teste – e un sistem de testare bazat pe cea mai avansată tehnologie psihometrică existentă astăzi la nivel internațional. Acesta e motivul pentru care, atunci când un test se generează, el conține itemi dintr-o bancă de peste 20.000 de itemi, care e deja calibrată pe eșantioane mari și reprezentative de copii – așadar un test Brio® generat într-o sesiune de testare este de principiu imposibil de reprodus de un test static, sau de altă sesiune de testare. Asta face ca testarea să fie repetabilă: te poți testa cu încredere știind că nu vei revedea itemi văzuți anterior, dar știind în același timp că testele pe care le dai în sistem sunt echivalente din punctul de vedere al dificultății. Acesta e un avantaj unic în orice testare de progres – pentru evaluarea progresului, retestarea e critică, dar cum să o faci alt­fel? Nu există alt sistem decât Brio® care să poată asigura acest lucru, în România. Dar dincolo de aceste aspecte tehnice, cred că un atu al Brio® este raportul pe care îl emite la finalul unei testări: faptul că indică un scor e un lucru grozav, dar raportul explică acest scor, comparând elevul cu alți elevi de aceeași vârstă și clasă, din toată România – și explică în detaliu cât de bine stăpânește elevul fiecare componentă care stă la baza competenței măsurate. De exemplu, pentru un elev de clasa a V-a nu e suficient să măsuri cât de bine face la „matematică” – pentru că în clasa a V-a competența matematică e formată din competența în rezolvarea de fracții, ecuații, inecuații, puteri, mulțimi etc. Raportul oferă așadar scoruri parțiale pentru fiecare din aceste domenii, în efect descriind zone care sunt puncte puternice pentru elevul testat și zone care sunt arii ce necesită dezvoltare pentru acel elev. Acest lucru ghidează intervenția educațională și eventualele acțiuni remediale și personalizează educația, accelerând performanța.