Cu ce dificultăți se confruntă tinerii pe piața muncii din România

Cu ce dificultăți se confruntă tinerii pe piața muncii din România

Asociația Politeia lansează studiul Tinerii și piața muncii din România. Provocări, așteptări și cunoașterea drepturilor la locul de muncă, un material care și-a propus analiza dificultăților cu care se confruntă tinerii pe piața muncii și cât de informați sunt despre drepturile lor la locul de muncă.

Un sondaj realizat în perioada iunie-iulie 2022 pe un eșantion de 1500 de persoane cu vârsta între 16 și 34 de ani arată faptul că, pentru tineri, cele mai importante aspecte în alegerea unui loc de muncă sunt beneficiile financiare, stabilitatea locului de muncă (contract de muncă pe perioada nedeterminată), posibilitatea de avansare în carieră și flexibilitatea programului. Cu cât cresc vârsta și experiența în muncă, cu atât scade satisfacția tinerilor cu locul de muncă – persoanele peste 25 de ani sunt mai nemulțumite, comparativ cu cele sub 25 de ani.

Dintre problemele pe care le întâmpină la locul de muncă, cea mai întâlnită este stresul, dar și lucruri care țin de structura economiei din România: nivelul salarial scăzut raportat la munca depusă și dificultatea avansării/promovării.â

Tinerii se informează mai mult de pe internet

Deși 59% dintre respondenți spun că sunt informați cu privire la drepturile de care beneficiază ca angajați, studiul ne arată faptul că tinerii se informează mai mult de pe internet pe aceste teme și cel mai puțin de la școală sau de la sindicate. Cel mai scăzut grad de informare ține de posibilitatea de a intra într-un sindicat, iar cunoștințele privind rolul sindicatelor sunt mai degrabă superficiale. Lipsa de cunoștințe privind drepturile ca angajat și rolul sindicatelor provine și din neincluderea acestor teme în programele școlare din învățământul preuniversitar, tinerii apreciind că este necesară discutarea acestor aspecte în școli într-o mai mare măsură. Alte subiecte despre care cei intervievați susțin că sunt mai puțin informați sunt felul în care se stabilesc beneficiile salariale sau egalitatea de tratament la locul de muncă.

„Studiul pe care îl prezentăm astăzi ne arată clar o realitate pe care o bănuiam: există o nevoie importantă de informare privind drepturile la locul de muncă. Această informare, pentru a avea efect în viața celor care devin pentru prima dată angajați, trebuie să aibă loc cât mai devreme. Fără a încărca programa școlară, poate în cadrul disciplinelor existente, aceste noțiuni trebuie să își găsească loc. Am remarcat faptul că, în ciuda retoricii anti-sindicale din discursul public din România, imaginea sindicatelor este bună în rândul tinerilor. Așadar, interesul și deschiderea există, trebuie doar să facem pași mai hotărâți pentru a le oferi tinerilor informațiile de care depinde viitorul lor, mai ales în contextul în care condițiile de muncă par să devină din ce în ce mai grele, iar costul unui trai decent este tot mai puțin acoperit de salariile oferite pe piața muncii din România.”, a declarat Mihai Vasile, președintele Asociației Politeia și expert în politici publice.

Studiul a fost realizat în cadrul proiectului „Elevi activi = viitori cetățeni activi și lucrători respectați”, derulat de Asociația Politeia și se bazează pe date colectate prin intermediul unui chestionar aplicat prin metoda CATI pe un eșantion de 1500 de tineri în perioada iunie-iulie 2022, reprezentativ pentru populația cu vârste cuprinse între 16-34 ani din România.

Proiect derulat de Asociația Politeia în parteneriat cu Colegiul Național „Gheorghe Lazăr”, Inspectoratul Școlar Județean Ialomița, Inspectoratul Școlar Județean Ilfov, Liceul Tehnologic „Pamfil Șeicaru” Ciorogârla și Sindicatul IT Timișoara (SITT) cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Scopul proiectului îl reprezintă implicarea activă a tinerilor (elevi și studenți) într-o campanie națională de advocacy pentru a include în programa școlară elementele de educație privind drepturile la locul de muncă și pentru a asigura astfel o informare minimală a tinerilor înainte de pătrunderea pe piața muncii.