CSM sesizează CCR în cazul OUG privind Codurile penale

CSM sesizează CCR în cazul OUG privind Codurile penale

Membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) au votat în unanimitate, la vedere, sesizarea Curţii Constituţionale (CCR) cu un conflict de natură constituţională între puterea judecatorească şi cea executivă, în cazul OUG de modificare a codurilor penale adoptat marţi noapte de Guvern, fără avizul CSM.

“Consiliul Superior al Magistraturii, apreciază că solicitarea Ministerului Justiţiei, transmisă Consiliului la data de 31.01.2017, în jurul orelor 17.00, de avizare a Proiectului de ordonanţă de urgenţă a Guvernului pentru modificarea şi completarea Codului penal şi a Codului de procedură penală, nu reprezintă o intenţie reală în obţinerea avizului prevăzut de lege.

Anterior şedinţei Guvernului din seara zilei de 31.01.2017, ministrul justiţiei a fost personal înştiinţat şi invitat să participe, în calitate de membru de drept al CSM, la şedinţa Plenului convocată de urgenţă pentru data de 01.02.2017, ora 9.00, tocmai pentru analizarea şi dezbaterea solicitării de avizare.

Consiliul Superior al Magistraturii consideră că adoptarea proiectului în condiţiile menţionate reprezintă o nesocotire gravă a dispoziţiilor legale în materia avizării şi a punctului de vedere pe care Plenul CSM avea abilitarea legală de a-l exprima”, se arată în poziția CSM publicată pe site-ul institutiei.

Procurorul general al României, Augustin Lazăr, a spus că în sesizarea  CCR trebuie să se arate că Executivul trebuie să aibă în vedere principiile constituţionale atunci când legiferează şi să fie conştient de faptul că nu poate depăşi acest cadru legal, iar Curtea Constituţională să se pronunţe şi asupra consecinţelor actului normativ.

Propunerea a fost acceptată, iar membrii Consiliului Superior al Magistraturii au votat, în unanimitate, la vedere, sesizarea CCR cu un conflict de natură constituţională între puterea judecătorească şi cea executivă, în cazul OUG de modificare a codurilor penale adoptate marţi noapte de Guvern, fără avizul CSM.

Preşedintele Klaus Iohannis, care a prezidat miercuri şedinţa CSM, a propus preşedintelui Consiliului sesizarea CCR în legătură cu un conflict de natură constituţională după adoptarea OUG pe justiţie.

Şeful statului a arătat că, în opinia sa,”conflictul instituţional este evident”. „Justiţia în România este independentă, iar magistraţii sunt indignaţi de felul în care Guvernul a tratat această chestiune foarte sensibilă, chestiunea modificării Codurilor penale prin OUG, noaptea, fără aviz”, a spus Iohannis.

Şeful statului a afirmat că CCR „are libertatea să decidă” asupra chestiunii, inclusiv prin anularea actului normativ. ”Este important să vedem că există acest conflict şi să fie sesizată CCR, care are inclusiv libertatea de a anula acest act normativ”, a mai spus preşedintele, la plecarea de la CSM.

În perioada 2014-2016, au fost trimise în judecată pentru infracțiunea de abuz în serviciu 1.171 persoane fizice și 34 de persoane juridice, iar prejudiciile cauzate prin comiterea faptelor sunt de peste un miliard euro (1.048.341.902 euro). În prezent se află în lucru la DNA 2.151 dosare având ca obiect infracțiuni de abuz în serviciu.

Direcția Națională Anticorupție a făcut o analiză  a impactului pe care adoptarea – prin ordonanță de urgență, a modificărilor Codului penal și Codul de procedură penală – o va avea asupra dosarelor penale aflate în curs de instrumentare și în proces de judecare.

Citiți mai jos analiza DNA:

Această analiză a fost făcută în condițiile în care, după transmiterea, la Ministerul Justiției, la data de 20 ianuarie 2017, a unui punct de vedere argumentat referitor la modificările propuse la Codul penal și la Codul de Procedură penală, până astăzi nu s-a conturat o perspectivă și o formă, alta decât cea inițială, în care ar urma să fie modificate cele două proiecte care, între altele, ar favoriza persoanele care de acum înainte vor săvârși fapte de abuz în serviciu – fapte asimilate infracțiunilor de corupție.
În plus, de aceste modificări vor avea de profitat și persoane deja acuzate/trimise în judecată pentru abuz în serviciu. Având în vedere că aceste prevederi intră în sfera legii penale mai favorabile, intrarea lor în vigoare, chiar și pentru scurt timp, îi va avantaja pe cei deja anchetați sau trimiși în judecată.

1. Astfel, orice faptă care ar cauza un prejudiciu de sub 200.000 lei nu va mai fi investigată și pedepsită; în cauzele trimise la instanță procesul penal încetează, iar cauzele aflate în lucru la DNA se vor clasa. Limita de 200.000 lei nu are nicio legătura cu decizia Curții Constituționale a României în ceea ce privește această infracțiune, cu toate că, în nota de fundamentare se invocă acest aspect. Această limită este stabilită în mod arbitrar, fără a fi justificată în vreun fel, existând posibilitatea să fie favorizate anumite persoane determinate.
2. Orice faptă pentru care nu există plângere prealabilă depusă de partea vătămată nu va mai putea fi investigată. Dacă autorul faptei este însuși conducătorul instituției, ar trebui să formuleze plângere împotriva propriei persoane. Mai mult, plângerea prealabilă poate fi introdusă doar în termen de trei luni de când partea vătămată a cunoscut existența faptei. Spre exemplu, controalele Curții de Conturi, ale ANAF sau ale altor organisme cu atribuții de control, care vizează activitatea unei instituții din anul anterior nu mai pot determina formularea unei plângeri prealabile.
Toate dosarele aflate deja pe rolul instanțelor, având ca obiect infracțiuni de abuz în serviciu, vor fi condiționate de formularea plângerii prealabile de către persoana vătămată. Dacă o asemenea instituție va refuza formularea plângerii, se va dispune încetarea procesului penal.
3. Pedeapsa pentru infracțiunea de abuz în serviciu scade nejustificat de mult, de la maximum 7 ani la maximum 3 ani, fără a se preciza care este justificarea. În consecință scade termenul de prescripție la 5 ani. Prin urmare, o serie de procese și anchete vor înceta din cauza împlinirii termenului de prescripție.
Reducerea pedepsei nu este justificată, ba mai mult, aduce în derizoriu orice efort de a descuraja conduita abuzivă a funcționarului în exercitarea atribuțiilor de serviciu.

De exemplu, în perioada 2014-2016, au fost trimise în judecată pentru infracțiunea de abuz în serviciu 1.171 persoane fizice și 34 de persoane juridice, iar prejudiciile cauzate prin comiterea faptelor sunt de peste un miliard euro (1.048.341.902 euro).
În prezent se află în lucru la DNA 2.151 dosare având ca obiect infracțiuni de abuz în serviciu.

În fața acestei realități, pedeapsa trebuie să fie adecvată în momentul legiferării, în momentul individualizării prin aplicarea ei de către instanță, cât si în momentul executării efective a pedepsei.
Or, prin noua reglementare va fi încurajată conduita abuzivă a funcționarilor, incorectitudinea, imoralitatea, lipsa de onestitate și de probitatea a acestora în soluționarea unor drepturi și interese ale persoanelor fizice sau juridice.