Criza din interiorul Crizei

Reading Time: 6 minute

Ca si cand actuala criza economica nu ar fi suficienta, unele companii au de luptat in plus cu propriile crize, declansate de dezastre naturale (cutremurul din Japonia), de tulburari politice (revoltele din nordul Africii) sau de problem interne. Cand provocarea este dubla, raspunsul companiilor trebuie sa fie pe masura. Daca despre replicile generate de cutremurul economic cu epicentrul in capitala economiei mondiale, Wall Street, se stia ca vor lovi Romania, companiile se confrunta si cu crize neasteptate, chiar si in timpul recesiunii mondiale. Operatorii aerieni au fost loviti, rand pe rand, de eruptia vulcanului islandez si de conflictele care au ridicat pretul barilului de titei, producatorul de masini Toyota s-a confruntat cu o criza de imagine fara precedent, care a dus la scaderea vanzarilor cu 8,7%, in timp ce Samsung, printr-o confuzie preluata de o serie de site-uri renumite in IT, a fost la un pas de o criza de imagine. Si toate acestea in timpul recesiunii. Pentru Japonia, cutremurul devastator si tsunamiul care a survenit dupa aceea au reprezentat doar inceputul. Au urmat problemele reactorului nuclear de la Fukushima si, desigur, caderea sectorului financiar. Indicele bursier Nikkei, al Japoniei, de curand depasita de China ca putere mondiala, a picat in numai doua zile cu 16%, pe masura ce investitorii straini s-au dovedit sceptici in ceea ce priveste timpul de reconstructie necesar dupa cutremur si tsunami. La trei zile de la cutremurul inregistrat in 11 martie, Banca Nationala Japoneza a facut investitii record, de 184 de miliarde de dolari, in sistemul bancar si inca 95,18 miliarde de dolari in data de 15 martie. Cu toate acestea, desi industria din Japonia a repornit productia, aceasta este incetinita de alti factori. “Din cauza unor probleme serioase generate la statiile nucleare, termice si electrice si in ciuda eforturilor noastre, mentinerea constanta a furnizarii electricitatii a devenit imposibila”, spunea intr-un comunicat de presa emis catre sfarsitul lunii martie presedintele Tokyo Electric Power Company, Masataka Shimizu. “Ca rezultat, cu regret, am decis continuarea sistarilor de curent electric controlate”, mai spunea acesta. Aceasta criza, izbucnita catre finele recesiunii mondiale, are un efect dublu asupra organizatiilor, pentru ca vine in “completarea” crizei economice incepute in 2008. Companii din toate colturile lumii, care sufera de pe urma recesiunii, sunt lovite indirect de urmarile devastatoare ale cutremurului din arhipelag. Peste 15% din veniturile a mai bine de 35 de mari companii din SUA provin de pe piata japoneza, in timp ce un caz aparte este asiguratorul Aflac, care a inregistrat un procent de 75% din vanzarile totale in Japonia. Dezastrul din Japonia cauzat de catastrofa naturala nu este singurul de acest fel care a bagat bete in roate companiilor din mediul de business global si local. CENUSA SI ARIPI FRANTE Anul trecut, eruptia vulcanului islandez Eyjafjallajökull si norul de cenusa format au tinut la sol o foarte mare parte dintre zboruri. Pentru operatorul de stat Tarom, perioada 15 – 21 aprilie 2010 a insemnat anularea a 130 de curse regulate. Conform reprezentantilor Tarom, numarul de pasageri afectati de restrictiile de operare din aceasta perioada a fost de 19.440. Cum se traduce aceasta in termeni financiari? “Pierderile generate de aceasta situatie de urgenta se ridica la o valoare de 3.382.981 euro”, arata reprezentantii operatorului aerian. Asociatia Internationala a Transportatorilor Aerieni (IATA) a publicat un raport prin care arata ca pierderile zilnice suferite de operatorii aerieni, dupa eruptia vulcanului islandez care a generat un nor de cenusa, au fost de 400 de milioane de dolari. Acelasi raport mai estimeaza ca pierderile suferite de companiile aeriene in urma “crizei vulcanice” s-au ridicat la 1,7 miliarde de dolari in numai sase zile de la eruptie. Cele mai afectate au fost rutele aeriene din interiorul Frantei, unde numarul de pasageri afectati de restrictiile de zbor s-a ridicat la 47.200 si a adus companiilor aeriene care opereaza cursele interne din Hexagon pierderi de 8,7 milioane de dolari intr-o singura zi. La capitolul pierderi insa, operatorii curselor Marea Britanie – SUA au avut cel mai mult de suferit. Acestia au inregistrat un drum descendent al veniturilor de 24,9 milioane de dolari in data de 19 aprilie. “Aceasta este o situatie fara precedent, care are un impact urias asupra clientilor si a operatorilor aerieni”, spunea Willie Walsh, CEO British Airways, intr-un comunicat de presa dat publicitatii dupa blocarea spatiului aerian. Tot presedintele consiliului de administratie al British Airways estima ca pierderile generate se ridica la 15-20 de milioane de lire sterline pe zi. Operatorii aerieni s-au mai confruntat si cu cheltuieli pentru acomodarea pasagerilor la hoteluri si asistenta, costuri estimate de Asociatia Europeana a Operatorilor Aerieni (AEA) la 200 de milioane de euro. Totusi, aceste cheltuieli au fost contrabalansate de liniile aeriene in termeni de economie de kerosen. Industria aeronautica comerciala foloseste in medie 4,3 milioane de barili de kerosen pe zi, astfel ca, potrivit informatiilor IATA, in punctul culminant al crizei vulcanice, cererea de petrol a scazut cu 1,2 milioane de barili pe zi, ceea ce la pretul barilului de titei de atunci s-a tradus prin economii de 110 milioane de dolari. PETROLUL, AVIATIA SI LIBIENII Conflictul din Libia a reusit sa arunce in aer pretul barilului de petrol la peste 100 de dolari si, pe masura ce declaratiile colonelului Muammar al-Gaddafi ajungeau in presa internationala, speculatiile ca barilul de titei va atinge 140 de dolari, pragul maxim inregistrat in anul 2008, semanau panica in mediul de business. Temerile cele mai frecvente erau ca Libia, al treilea mare producator de petrol din Africa, va sista productia de 1,6 milioane de barili pe zi. “In urma cresterii pretului petrolului cu peste 47% pe piata internationala, in luna februarie 2011, compania Tarom este nevoita sa evalueze impactul acestei modificari asupra costurilor de operare”, spun reprezentantii operatorului aerian. “Astfel, pentru sezonul de vara 2011, evaluam posibilitatile de recuperare partiala a cresterii costurilor legate de combustibil, politica aplicata si de companiile aeriene straine, in conditiile in care tendinta actuala de majorare a pretului petrolului se va mentine si pentru lunile urmatoare”, continua reprezentantii companiei. Precocuparile constante ale Tarom in privinta eficientizarii consumului de combustibil al aeronavelor vor asigura un impact mai redus al acestei cresteri asupra tarifelor platite de pasageri. Compania a luat deja masuri pentru reducerea consumului de combustibil. Printre acestea se numara “Continuous Descent Approach”, o procedura de aterizare total noua, care o inlocuieste pe cea in trepte, procedura “Single Engine Taxi”, prin care, dupa aterizare, aeronavele pot opri un motor pana la ajungerea la poarta. Operatorul aerian a echipat cu sistemul Winglet o serie de aeronave din flota, dispositive prin care compania reduce consumul de combustibil al aeronavelor si emisiile cu pana la 3%. FRANA PENTRU IMAGINE Toyota Motor Corporation inca se lupta pentru refacerea imaginii proprii, dupa ce a trecut prin cea mai dramatica criza de imagine din istoria sa. Aproximativ 600.000 de exemplare de 4Runner si 761.000 de RAV4 ale companiei japoneze au fost rechemate pentru modificari in ultimul an, dupa ce mai multi soferi au raportat o interferenta intre covorasul din dreptul soferului si pedala de acceleratie. Pentru anul 2011, 17.000 de masini de lux Lexus LX 570 vor fi rechemate pentru modificarea formei pedalei de acceleratie. Uneori, pedala de acceleratie se bloca sub covorasul de pe podea, sporind neasteptat viteza, ceea ce a insemnat si implicarea mai multor masini Toyota in accidente. Criza de imagine costa compania milioane de dolari, prin prisma reparatiilor. In plus, reputatia brandului a avut de suferit, ceea ce a dus la pierderi de pe urma scaderii vanzarilor. Toyota estimeaza ca pierderile vor atinge 2 miliarde de dolari in costuri alocate reparatiilor si din scaderea vanzarilor, potrivit BBC. Daca la 31 martie 2009 Toyota a inregistrat vanzari de 195,1 miliarde de dolari, un an mai tarziu compania incheia anul financiar cu vanzari de 190,5 miliarde de dolari. Mai mult, veniturile totale ale producatorului de autoturisme nipon au inregistrat un drum descendent in anul 2010, cand atingeau valoarea de 203.687 de milioane de dolari, fata de anul 2009, cand veniturile Toyota au ajuns la 208.995 de milioane de dolari. La finele anului financiar incheiat in martie 2010, compania reusise sa vanda 7,2 milioane de autoturisme. “La Toyota suntem dedicati sigurantei, stim care este problema si cum sa o reparam, astfel ca ne concentram pe o rezolvare a problemei cat mai rapid”, spunea intr-un comunicat de presa Tadashi Arashima, presedinte si CEO al Toyota Motor Europe. Cu toate ca producatorul japonez de automobile a inregistrat progrese remarcabile dupa criza de imagine de anul trecut, se pare ca mai are de recuperat la capitolul profituri.Agentia Standard & Poor’s a redus ratingul Toyota de la AA la AA-, pe baza scaderii profiturilor. LA UN PAS DE CRIZA Producatorul de aparate electrice si electrocasnice Samsung a trait pe propria piele inceputul unei crize de imagine. Fondatorul companiei de consultanta in securitatea IT NetSec Consulting, Mohamed Hassan, a scris pe Networkworld ca noile laptopuri Samsung R525 si R540 au preinstalate programe de tip keylogger, care inregistreaza fiecare apasare de taste de pe un calculator, chiar si pe cele introduse in campul alocat parolelor. Stirea a fost preluata de mai multe publicatii online dedicate domeniului IT, ceea ce a atras atentia conducerii Samsung, care a decis sa verifice informatia. Declaratia oficiala a companiei a venit in cel mai scurt timp: “Am descoperit ca persoana indicata in acel articol a folosit un program antivirus numit VIPRE, care a confundat un folder creat de programul Live Application, al Microsoft, cu un program de tip keylogger, in timpul scanarii”. Confuzia a aparut din cauza ca programul antivirus a confundat pachetul Microsoft “multi-language” cu un folder “SL”, de la StarLogger, numele aplicatiei. In functie de limba in care este folosit programul, in folderul sistemului de operare “SL” este pentru slovena, cum “EN” inseamna limba engleza, au elucidate reprezentantii Samsung “misterul”. Ca urmare a confuziei, site-ul Networkworld a publicat la inceputul acestei luni un articol numit “Scuze, Samsung: Am dat rasol”. Pentru Samsung insa, scuzele pot fi doar o palida consolare fata de problemele de imagine create. PROMO <a href=”http://www.bizforum.ro/greenbiz5/”>GREEN BIZ FORUM</a> – Evenimentul afacerilor verzi si al companiilor sustenabile. 4 mai, Bucuresti <a href=”http://www.bizforum.ro/sms-sibiu/”>SOCIAL MEDIA SUMMIT SIBIU</a> – Forumul regional social media, editia a 4-a. 11 mai, Sibiu