Cristina Țoncu, Techcelerator: Cum să crești un unicorn

Cristina Țoncu, Techcelerator: Cum să crești un unicorn

Startup-urile tech din România pot primi finanțare și prin programul de preaccelerare EIT Digital Venture Program. Pentru a afla mai multe detalii despre acest proiect, cum se prezintă ecosistemul de startup-uri local, precum și recomandări pentru antreprenorii la început de drum, am stat de vorbă cu Cristina Țoncu, Regional Director al ROTSA și Programs Partner al Techcelerator.

Cui se adresează Digital Venture Program? Ce înseamnă acest program pentru un startup?

EIT Digital Venture Program a fost lansat acum șase ani cu scopul de a sprijini echipele de antreprenori tech din țările baltice și din Europa Centrală și de Est în parcursul lor către piață. Noi, Techcelerator, cu sprijinul ROTSA (Asociația Startup-urilor în Tehnologie din România) am integrat acest program în platforma de inovare Startup Reaktor prin care oferim o plajă mai largă de servicii în zona Europa Centrală și de Sud-Est: etapa Venture Program este adresată fondatorilor din Bulgaria și România. Echipele selectate vor beneficia de un program intensiv de preaccelerare de opt săptămâni. Acestea vor participa la traininguri despre cum să își dezvolte MVP-ul, cum să identifice clienții potriviți, să își înființeze compania de tip startup și să obțină fonduri de la investitori. Toate echipele vor primi o tranșă inițială de 5.000 de euro sub formă de grant, la care se va adăuga o finanțare tip equity de 10.000 de euro pentru cei care vor finaliza programul și își vor înregistra compania. În plus, primele zece startupuri, dintre toți participanții la nivel european, care vor obține o finanțare de cel puțin 50.000 de euro de la investitori privați sau vor înregistra vânzări de peste 10.000 de euro până la sfârșitul lunii noiembrie, vor beneficia de o finanțare suplimentară de 10.000 de euro, ceea ce înseamnă că sprijinul total al EIT Digital ar putea fi de 25.000 de euro. Fun fact, anul trecut, la prima ediție Venture Program implementată de noi pentru România și Bulgaria, în etapa finală, trei echipe din România, un rezultat impresionant, s-au calificat printre cele zece startup-uri europene finaliste, au atras o rundă de finanțare de 50.000 de euro, căreia i s-a alăturat EIT Digital cu încă 10.000 de euro.

Cum se prezintă ecosistemul startup-urilor din România în prezent?

România se poziționează excelent în regiune. În ultimii cinci ani, comunitatea de startups a crescut în linie dreaptă, cu rezultate atât la nivel privat cât și la nivelul actorilor publici. Volumul total al investițiilor în startup-uri este cu 11% mai mare în 2022 față de anul precendent și a depășit suma de 102 milioane de euro, conform Romanian Venture Report. Avem active peste 40 de programe (hackatoane, incubatoare, acceleratoare) la care se adaugă evenimente tech de calibru la care participă experți de peste tot din lume. Avem peste 100 de spații de co-working după ultimul raport de anul trecut și apar altele noi la fiecare trimestru. Organizațiile de facilitare, de susținere a inovării și fondatorilor de companii propun tot mai multe programe de calitate, iar de curând, ROTSA a lansat o nouă serie de evenimente lunare pentru founderi, numită Founders Club, care are loc în patru orașe din țară (Iași, Timișoara, Cluj și București). Aceste evenimente tip meetup au ca scop coagularea ecosistemului și întărirea relației dintre antreprenori. Cele mai mari provocări ale lui 2022 au fost legate de stagnarea numărului de tranzacții din partea fondurilor de capital de risc pentru zona seed, pe fondul crizei economice și războiului din apropiere. Investițiile făcute s-au concentrat mai mult pe susținerea companiilor din portofoliu (follow-on rounds). Dar și pe întârzierea deschiderii apelurilor programate prin PNRR. Anul acesta sperăm într-o redresare a situației, cel puțin pe partea de acces la finanțare, pentru că așteptăm rezultatele primelor aplicații ale noilor fonduri de capital de risc prin apelul EIF / PNRR, dar și lansarea apelurilor naționale prin Agențiile de Dezvoltare Regională, care au publicat de curând calendarele de lansare a primelor apeluri.

O comparație cu mediul de startup-uri din Bulgaria?

Bulgaria are un ecosistem în creștere, cu actori din ce în ce mai relevanți. Iar aici mă refer la un grup de 7-8 fonduri de capital de risc active în Bulgaria, dar și în regiune care cumulează mai mult de 250 milioane de euro. Iar volumul total al investițiilor anul trecut a depășit 240 milioane de euro, de două ori mai mult decât în România (inclusiv coinvestițiile din fonduri din afara Bulgariei). Bulgaria se bucură de un pool de talent și expertiză tech recunoscute, similar cu România, și costuri încă atractive de trai. În ultimii ani a crescut și numărul spațiilor de co-working și al programelor de incubare și accelerare și asta numai în Sofia. StartupBlink listează și Varna ca un centru tech în creștere. Și partea îmbucurătoare aici este că municipalitățile Varna și Cluj-Napoca sunt în discuții să înfrățească oficial cele două orașe, un pas în plus care se adaugă la proiectele comune active deja în domeniul educație, inovare, tineret, cum sunt Global Startup Cities sau evenimente internaționale pentru Innowave Summit.

Este benefică goana după următorul unicorn în strategia unui startup?

Să visezi să devii unicorn este… benefic, asta arată că vrei să ai o viziune pe termen lung și că ești motivat. Arată încrederea în produsul pe care vrei să-l construiești. Și asta este bine. Dar una este să visezi și să te arunci cu capul înainte nepregătit și alta este să înfigi bine picioarele în pământ și să te așezi să lucrezi la un plan de business realist pe termen mediu și lung cu OKR bine definite și KPI „smart” și să depui efort și energie în mod susținut, împreună cu echipa ta, la început mică, apoi din ce în ce mai mare, să execuți inteligent acest plan. Thomas Edison spunea că „Vision without execution is hallucination”. Este o vorbă destul de dură, dar nu departe de realitate. Cred că mai sănătos este să gândești critic, să cauți să îți cunoști clientul, să te pui în papucii lui, să încerci constant să-i înțelegi nevoile și să iterezi MPV-ul tău așa încât clienții tăi să se îndrăgostească de produs și să ajungi să ai venituri din ce în ce mai mari. Nerăbdarea clientului tău de a cumpăra produsul și mărimea pieței tale potențiale contează de fapt. Mai sunt apoi strategia de go-to-market si strategia de finanțare, care trebuie să fie implementate în paralel. Apoi, încet, încet, poți să vezi și unicornul în zare.

Ce a însemnat 2022 pentru Techcelerator și cum se arată 2023?

2022 a fost pentru noi un an de bornă. Am sărbătorit cinci ani de activitate neîntreruptă, susținută, în care am crescut frumos, spunem noi. Am pus pe picioare Techcelerator în 2017, am început în 2018 cu două batch-uri de trei-patru luni industry agnostic pe an. De atunci, ne-am tot diversificat activitățile: așa încât am ajuns la 145 de alumni din România, dar și din peste zece țări din regiune pentru care am facilitat runde de investiții de tip pre-seed și seed de peste 20 milioane euro. Am organizat patru ediții din programul Scale Match (matchmaking fondatori-investitori din regiune) și două ediții ale Investors Day – evenimentul nostru fanion (tip demoday) în mai și în octombrie, cu opt fonduri de capital de risc prezente și un total de peste 450 de participanți. Am derulat câte o cohortă din programele, NEXT Fintech și Investment Readiness și am început a treia cohortă a programului Advancing AI, dedicat produselor de inteligență artificială. Suntem permanent în legătură cu alumnii noștri și suntem încântați de rata de supraviețuire pe care am calculat-o la 72,4% la alumni alive cu clienți, o cotă destul de bună.