Cristina Struța, Orgile Cetății: Noi considerăm că orga este un simbol al Timișoarei

Cristina Struța, Orgile Cetății: Noi considerăm că orga este un simbol al Timișoarei

Cea de-a doua ediție a Festivalului Internațional Orgile cetății s-a desfășurat în perioada 28 iunie – 6 septembrie 2023, sub patronajul Asociației Culturale Timorgelfest. Cu această ocazie, publicul meloman de toate vârstele, de la elevi până la seniori, a putut asculta câte un concert unic și special pe fiecare din cele 16 orgi ale Timișoarei. Festivalul și-a propus nu doar întâlnirea publicului cu artiști diverși din Timișoara și din străinătate, dar și descoperirea patrimoniului cultural și valorificarea instrumentelor istorice din oraș. 

Programul a cuprins 16 concerte, fiecare unic, care prezintă orga în diferite ipostaze, atât solo, cât și alături de alte instrumente sau de soliști vocali. Deschiderea Festivalului a avut loc la Domul Romano-Catolic din Timișoara unde organistul german Johannes Berger a interpretat lucrări începând cu Wolfgang Amadeus Mozart și s-a încheiat cu compozitorul contemporan Naji Hakim. 

Biz s-a întâlnit cu Cristina Struța, Director Artistic al Festivalului Internațional de Orgă Timorgelfest și al Orgile Cetății, proiecte despre care am discutat în profunzime.

Cum a început și evoluat proiectul Orgile Cetății?

Proiectul este tânăr, aflat la a doua ediție. Anul trecut am avut prima ediție, au fost doar 5 concerte și s-a încheiat cu o expoziție foto și cu lansarea unui album în care am prezentat toate cele 16 orgi din Timișoara, un album pe care l-a documentat foto Daniela Moica și textele au fost realizate de mine. Și atunci, la lansarea albumului, practic ultima activitate din proiect, mi-a trecut mie așa un gând: cum ar fi anul viitor, în ediția a doua, să realizăm concerte în toate locațiile și pe toate orgile din Timișoara. Și așa s-a născut ediția a doua.

Am fost un pic sceptică, gândindu-mă că poate nu surprind toate aceste concerte, pentru că practic sunt în toate cartierele Timișoarei. Publicul din Timișoara e cumva obișnuit să vină în partea asta de centru de cetate și mai puțin în cartiere mai îndepărtate, dar totul a ieșit foarte bine.

Ideea s-a născut practic dintr-o nevoie, pentru că eu sunt la bază muzician. Am terminat orga, sunt profesoară de orgă la facultate și am simțit nevoia să ajutăm aceste instrumente care multe dintre ele se află într-o stare destul de proastă, tocmai pentru că nu sunt neapărat folosite cum ar trebui. Și nici nu li se acordă atenția necesară, pentru că dacă nu merge publicul acolo, nici nu ne dăm seama exact în ce stadiu sunt ele.

Prin urmare, proiectul a reprezentat și o nevoie de a atrage atenția, dar în același timp am încercat prin artiștii invitați și prin locurile alese să realizăm și reabilitarea orgilor, așa cum s-a putut. Am încercat să aducem și bucurie și să sărbătorim practic acest an în care suntem, iată, Capitală Europeană a Culturii.

Cât de dificil este să reabiliteze o orgă? Cam cât a durat la voi sau care au fost cele mai dificile cazuri?

Aici au fost intervenții foarte mărunte, adică intervenții de acordaj sau de lucruri care se puteau remedia în momentul respectiv. Orgile, în principiu, reabilitarea lor, durează undeva de la câteva săptămâni până la câteva luni. Depinde de gravitate și de dimensiunea instrumentului și de ceea ce trebuie reabilitat. Noi ne dorim ca în următoarele ediții, pentru că ne gândim puțin și după ce se termină aceasta ce o să facem anul viitor, ca proiectul să se ducă într-o direcție în care vom strânge fonduri pentru reabilitarea a câte un instrument pe an, pentru că e destul de complicat să ne ocupăm de mai multe.

Ne dorim să începem cu instrumentele mici, unde costurile sunt mai mici. Ne propunem ca prin realizarea acestor concerte să strângem bani, pentru că deși inițial mi s-a părut o chestiune destul de complicată de realizat, după fiecare concert au venit oamenii din public și ne-au întrebat unde ar putea să doneze sau dacă există există un cont deschis în acest sens unde ar putea contribui pentru reabilitare, pentru organizare, pentru chestii de genul acesta. De-abia atunci ne-am dat seama că este posibil să prindă, că nu o să fie foarte problematic să punem planul în practică, pentru că deja există o dorință care a venit, fără ca noi să ne implicăm foarte mult în acțiunea asta.

Și cum veți amplifica zona asta de donare? Există permanent un cont unde se poate dona?

Ne dorim să facem un website unde să putem să afișăm toate cele 16 locații, să avem o prezentare 3D a bisericilor și a orgilor, câteva link-uri în care instrumentul să poată să fie ascultat, poze, desigur. În plus, ne dorim ca pe această platformă, anul viitor, să putem să generăm și concerte. Ne-am gândit să lansăm și acest link permanent, unde toți cei care doresc să ajute aceste instrumente să poată să doneze continuu și la sfârșit de an sau în timpul anului, în funcție de sumele strânse, să putem să reabilităm o orgă, să facem după un concert și să invităm oamenii să vadă ceea ce am reușit să facem după aceste donații.

Că tot eram la capitolul finanțare, spune-ne mai mult cum vă finanțați voi în momentul de față și ce planuri aveți din punctul ăsta de vedere.

Anul acesta am fost bucuroși pentru că am reușit să facem parte din programul extins. Am aplicat la un apel care făcea parte din acest program extins și am primit banii de la Ministerul Culturii, prin Centrul de Artă și Cultură al Județului Timiș. Așa am reușit să ne finanțăm. Mai avem ca și parteneri pe Universitatea de Vest din Timișoara, ea ne sprijină practic toate proiectele noastre care au legătură cu orga. Evident că ne gândim cum o să reușim anul viitor să facem rost de fonduri pentru a păstra proiectul la un nivel cât mai apropiat de ce a fost anul acesta, pentru că asta cred că o să fie marea problemă a tuturor proiectelor din Timișoara: să reușim să rămânem la același nivel.

O să aplicăm în toamnă la alte fonduri care deja vor fi deschise, unde sperăm să câștigăm și dacă nu, sigur că o să încercăm să generăm concerte în care să vindem bilete și astfel să menținem aceste 16 concerte și proiectul viu, chiar și anul viitor.

Spuneai tu la un moment dat că este împărțit pe mai multe cartiere și că este destul de greu să duci acolo oamenii care sunt obișnuiți să meargă doar în centrul pentru evenimente. Faptul că voi organizați evenimente și în alte zone cred că poate să reprezinte și o modalitate de a educa oamenii despre heritage-ul orașului și ce se întâmplă în fiecare cartier. Cum au fost ele primite? Au fost diferențe între cartiere sau lumea a fost curioasă să încerce și ceva nou?

Nici eu, până să facem acest proiect, nu am fost în toate bisericile din cartierele din Timișoara și cumva asta m-a și stârnit, pentru că totuși locuim în acest oraș,  m-am născut și am crescut aici și sunt foarte mulți cetățeni din acest oraș care sunt la fel și care chiar dacă trec cu mașina în drum spre ceva, nu opresc neapărat ca să vadă ce este sau se întâmplă într-o anumită biserică. Să intre de curiozitate sau să participe la un concert.

Ce-i drept, nici nu se prea întâmplă astfel de evenimente. Poate și asta este o problemă din cauza căreia noi atâția ani nu am prea mers în zonele respective. Ceea ce a fost interesant cu proiectul a fost că oamenii și publicul nostru au văzut de la început acest proiect ca un tur prin care ne cunoaștem orașul și în fiecare săptămână asistăm la concerte. În general, concertele au fost două pe săptămână, miercurea și duminica, așa că de două ori pe săptămână ei participau la concertele noastre și puteau să descopere cartierele în primul rând, până să ajungă la biserica respectivă.

Ce este de asemenea foarte interesant este că bisericile catolice au denumiri pe care mulți dintre noi nu le cunoaștem. Le asociem cu cartiere, adică Piața Bălcescu sau cartierul Iosefin sau lucruri de genul ăsta. Și atunci, până au ajuns la ele au tot căutat pe internet să vadă unde sunt anumite străzi, pentru că deși aveau cât de cât o idee vizual unde ar putea să fie, nu știau cum să ajungă acolo.

Mai mult de atât, și mai interesant este că au descoperit instrumentele din interiorul bisericilor, de care mulți nu știau că există. Foarte mulți au fost șocați să afle că în Timișoara sunt 16 orgi. Tocmai de aceea am și aplicat la acest program extins, pentru că noi considerăm că orga este un simbol al Timișoarei și de aceea am și legat acest proiect de Capitala Europeană a Culturii.

Cum ați ales artiștii, mai ales că aveți și artiști internaționali? Cât de greu sau nu a fost greu să îi aduceți?

Când am gândit proiectul am vrut în primul rând să fie un proiect deschis pentru toată lumea, adică pentru o audiență cât mai vastă, de la copii până la oameni vârstnici. De aceea am ales și distribuția asta pe cartiere. Și tot de aceea mi-am dorit să avem și artiști internaționali, dar în același timp și artiști locali, artiști din România. Ne-am dorit să facem un mixt între orgă și alte instrumente, să aducem concepte noi, să îi stârnim pe oameni și publicul nostru, în primul rând.

Și prin conceptele acestea am avut tot felul de instrumente experimentale, aș putea să-i zicem, adică am avut un recital de orgă și duduc, am avut un recital de orgă și vioară, am avut un recital coral cu orgă, am avut un recital de orgă și sand art. A venit o doamnă din București care a realizat picturi în nisip. Am deschis festivalul cu un artist internațional, din Germania, un organism tânăr, foarte virtuos, care a concertat aici, la Domul Romano-Catolic din Timișoara. Ne-am dorit ca primul concert să fie în cel mai important loc din Timișoara, mai ales că domnul Romano-Catolic a fost renovat și anul acesta redeschis pentru public.

Așa că am avut o serie întreagă de artiști și, pe lângă asta, am avut și studenții Facultății de Muzică și Teatru, care au avut un recital, după care un student a avut un recital de orgă și chitară în colaborare cu profesorul de chitară de la Liceul de Muzică. Festivalul s-a încheiat cu un concert de orgă și orchestră. La orgă a fost tot un student al Facultății de Muzică și Teatru.

Avem un ansamblu de alămuri care a concertat pe 3 septembrie împreună cu un organism din Ungaria. Am avut un ansamblu de flaute care a concertat și a fost un concert foarte, foarte frumos. Fiecare concert a fost aparte, a fost unic, într-un spațiu unic, și cred că asta i-a mobilizat pe oameni să vină într-un număr atât de mare. Pentru că am fost la fiecare concert, am fost full house, au fost situații când oamenii au stat pur și simplu pe jos, s-au adus ulterior mai multe scaune ca să suplimentăm locurile.

Ceea ce m-a bucurat foarte tare a fost că nu a existat o discrepanță în prezența publicului ca număr între o locație foarte cunoscută și centrală și alta necunoscută. Aste era una dintre fricile mele, a fost un risc în proiect pe care ni l-am asumat (de exemplu o posibilă discrepanță între Domul Romano-Catolic și biserica din Fratelia, etc), dar am reușit să le echilibrăm, tocmai prin artiștii aleși. Și cred că și prin program și prin dorința oamenilor de a cunoaște.

De asemenea, ați lansat și un album foto care promovează orgile. Ce ne puteți spune despre acest aspect?

Când am prezentat albumul anul trecut, a fost realizat doar în limba română, dar anul acesta ne-am dorit să îl reedităm și să-l scoatem în trei limbi. Și asta tocmai pentru că am avut turiști și pentru că a fost cerut și oamenii au fost interesați să îl trimită și prietenilor din alte țări. Timișoara știm că este un oraș multicultural, în care avem mai multe naționalități, și fiecare dintre noi are o rudă care locuiește într-o altă țară și mulți ne-au solicitat dacă putem să-l trimitem deoarece ar fi un cadou frumos și o posibilitate de a rememora locurile și spațiile din Timișoara.

Astfel, după ce am lansat albumul, mi-a venit ideea de a prezenta fiecare instrument și la expoziția din 2022 am selectat câte o imagine cu orga din biserica respectivă și am expus-o la Muzeul de Artă din Timișoara. A fost foarte interesant, pentru că în spațiu, în Sala Barocă, unde am expus, nu aveam neapărat loc efectiv să expunem 16 poze, prin urmare patru orgi a trebuit să le punem în holul care este înaintea sălii. Și, tocmai pentru că nu ne-am dorit discrepanțe și credem în importanța fiecărui instrument, am decis ca la ediția următoare fiecare instrument să aibă concertul lui și momentul lui. Ceea ce s-a dovedit un aspect foarte important și pentru parohii și pentru spațiile de concert, fiecare s-a mobilizat și ne-a ajutat în organizarea evenimentului, în oferirea de spațiu pentru repetiții, etc. Adică a fost o muncă în echipă și s-a văzut frumos acest lucru.

Un aspect important, pentru că de multe ori nu prea există colaborarea asta.

Cu atât mai mult cu cât, după terminarea festivalului, noi vom face o pauză de câteva săptămâni, după care o să începem următorul festival. Pentru că în Timișoara am mai avut o tradiție pe partea de orgă. Avem un festival care se întâmplă de 23 de ani și oamenii ne întrebau dacă în noul context acest eveniment se va mai ține, pentru că ei erau obișnuiți cu acesta.

Despre TimOrgelFest 2023

„Inedit” este cuvântul pe care l-am putea folosi pentru a descrie cea de-a 23-a ediție a Festivalului Internațional TimOrgelFest, desfășurat între 1-29 octombrie 2023 la Timișoara. Vom avea parte de artiști virtuozi, pasionați și inovatori, majoritatea interpretând de asemenea aranjamente și compoziții proprii. Numit de ziarul austriac Kleine Zeitung „o stea în ascensiune”, Lukas Hasler vă oferă șansa de a asculta Sonata Lunii de Ludwig van Beethoven în aranjament pentru orgă. Jonathan și Tom Scott, cunoscuți de milioane de fani din întreaga lume ca Scott Brothers Duo vă vor încânta printre altele cu aranjamentele lor la Uvertura operei Flautul Fermecat de W.A.Mozart și Claire de lune de C. Debussy. Juan de la Rubia vă face cunoștință cu compozitorul contemporan Philip Glass, iar Pierre Lapprand și Etienne Manchon vă invită la un concert jazz spectaculos – o călătorie muzicală interstelară. În plus, aveți ocazia de a-i asculta pe Eugenio Maria Fagiani, Luciano Zecca, Ensemble Vocal Crescendo (dirijor Christian Ciuca), Felician Roșca, Cristina Struța și studenții Facultății de Muzică și Teatru din Timișoara. Toate acestea culminând cu prezența extraordinară și extravagantă a organistului Cameron Carpenter, despre care The New York Times afirmă că „tot ceea ce atinge devine fantastic și memorabil”. 

#BizTimișoara este un proiect powered by Vodafone, realizat cu susținerea Asociației Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii
Parteneri: PROFI, tbi bank, IKEA
Mobility Partner: Continental
Sustainability Partner: DM România
Cu sprijinul: Cramele Recaș, Maresi, Iulius Town Timișoara, imobiliare.ro, XCity Towers