Cresterea economică se temperează

Reading Time: 3 minute

Institutul Național de Statistică (INS) a revizuit în jos creșterea economică din primele nouă luni ale anului trecut – la 4,8%, față de 4,9%, în varianta provizorie anterioară.  Pentru al treilea trimestru al anului trecut, cifrele privind creșterea economică au fost reduse de la 4,4% la 4,3%.

INS a revizuit în scădere datele privind ritmul PIB din T3 2016, pe fondul unei evoluții mai slabe a investițiilor productive și exportului net. Astfel, economia internă a crescut cu un ritm trimestrial de 0.6% în T3 2016, în temperare comparativ cu dinamica de 1.5% înregistrată în trimestrul II.

În dinamică an/an PIB-ul a decelerat de la 6% în T2 la 4.3% în T3, ritm similar cu cel consemnat în primul trimestru al anului trecut. Evoluția a fost determinată de contribuția cererii interne cu 4.6 puncte procentuale, arată Andrei Rădulescu,  Senior Economist Banca Transilvania, în raportul BTmacroFOCUS.

“Se notează decelerarea investițiilor productive, de la 10.7% an/an în T2 la 0.5% an/an în T3 (cea mai slabă dinamică din T4 2013, ritm revizuit în scădere de la 2.8% an/an), evoluție determinată de intensificarea provocărilor de politică economică (externe și interne, inclusiv rezultatul referendumului britanic, dar și incertitudinea privind deciziile post-electorale din Statele Unite și România)”, explică Andrei Rădulescu.

Companiile, în așteptarea noii politici fiscale

Potrivit economistului, creșterea gradului de prudență în sfera companiilor a fost determinată și de așteptarea intrării în vigoare a măsurilor din Noul Cod Fiscal – eliminarea taxei pe construcții speciale și a accizei suplimentare la carburanți de la 1 ianuarie 2017.

De asemenea, consumul privat (principala componentă a PIB) a decelerat de la 10.8% an/an în T2 la 7% an/an în T3 (cel mai redus ritm din ultimele patru trimestre, dinamică revizuită în sus de la 6.7% an/an), evoluție determinată de gradul ridicat de prudență la nivelul populației, dar și de disiparea impactului reducerii cotelor TVA.

Pe de altă parte, contribuția consumului public la dinamica anuală a PIB din T3 2016 a fost revizuită în sus, de la 0 puncte procentuale la 0.3 puncte procentuale.

Nu în ultimul rând, cererea externă netă a avut o contribuție de -0.3 puncte procentuale la ritmul anual al economiei din T3 2016, dat fiind că exporturile au crescut cu 6.9% an/an (ritm revizuit în sus de la 6.3% an/an), iar importurile s-au majorat cu 7.7% an/an (dinamică revizuită în urcare de la 6.7% an/an).

Creșterea salariilor a accelerat consumul

În perioada ianuarie-septembrie 2016 economia internă a consemnat un avans de 4.8% an/an (ritm revizuit în scădere de la 4.9% an/an).

“Creșterea economică la nouă luni din 2016 a fost determinată de dinamica cererii interne, susținută de mix-ul relaxat de politici economice”, arată Andrei Rădulescu.

Investițiile productive (motorul economiei) au consemnat un avans de 4.2% an/an, ritm în temperare față de 2015, pe fondul preocupărilor privind mix-ul de politici economice pe termen scurt și mediu din SUA, Zona Euro și România.

Pe de altă parte, consumul privat a accelerat la 9% an/an în T1 – T3 2016, evoluție determinată de majorarea salariilor (publice și private), reducerea cotelor TVA, nivelul minim istoric al costurilor de finanțare (și relansarea creditării) și reducerea economiei informale.

Nu în ultimul rând, consumul public a avut o contribuție pozitivă la dinamica anuală a economiei la nouă luni din anul electoral 2016, pe fondul majorării consumului final colectiv al administrațiilor publice cu 8.3% an/an.

Cererea externă netă a contribuit negativ la ritmul anual al economiei în perioada ianuarie-septembrie 2016, dat fiind că exporturile au crescut cu 7% an/an, dinamică inferioară celei consemnate de importuri (10.2% an/an).

Conform scenariului macroeconomic central BT economia ar putea decelera pe termen mediu (în convergență către potențial), după ce în 2016 a atins vârful ciclului economic post-criză. Scenariul este susținut de perspectiva modificării mix-ului de politici economice, cu impact asupra costurilor de finanțare în economie, mai arată Andrei Rădulescu, în raport.