Crestere pe toata linia

Crestere pe toata linia

De la inaltimea zgarie-norilor din Frankfurt lucrurile se vad mult mai frumos.  Panorama care se asterne la picioarele noastre de la etajul 30 al turnurilor gemene ale Deutsche Bank este superba. Ca si la Berlin, sunt santiere in con struc tie si pare ca asistam la o frenezie a lucrarilor. Din acest punct de vedere, economia Germaniei pare ca este pe calea cea buna.

Sentimentul pe care l-am avut in Frankfurt a fost unul de oras cosmopolit, in care banii circula si unde dezvoltarea pare cuvantul de ordine. Ca si la Berlin, criza pare sa fi trecut, iar Germania este pe drumul cel bun al recuperarii. Discutiile cu interlocutorii nostri au confirmat faptul ca reformele pe care le-au derulat la mijlocul anilor 2000 au dat roade. Si, desi criza a afectat si economia Germaniei, recuperarea a venit mult mai repede si mai usor. In raport cu celelalte tari, Germania este intr-un punct in care cresterea va reveni mult mai repede.

Iar economistii cu care am discutat au confirmat acest lucru. Economistul Heiko Peters, din cadrul  departamentului de Macroeconomie al Deutsche Bank, este optimist in ceea ce priveste economia germana: “A inceput recuperarea din a doua parte a anului trecut si ne asteptam sa continue. Rata de crestere credem ca va fi de 1,5% in acest an, care este sub potentialul de crestere al Germaniei”. Vorbim de o performanta mult mai buna decat a celorlalte tari din uniunea monetara, iar aceasta performanta vine de la cererea domestica, data in special de consumul privat si de dezvoltarea buna a pietei muncii si a salariilor in crestere.

In 2013, Produsul Intern Brut (PIB) a crescut cu doar 0,4% in termeni reali, dupa un inceput de an mai slab. Cererea interna este cea care a devenit un pilon de crestere dupa 2012, cand economia crestea exclusiv datorita exporturilor. Intarirea economiei a venit si ca urmare a unei piete a muncii stabile. Numarul persoanelor  angajate anul trecut a crescut cu peste 230.000 sau 0,6%, iar salariul pe ora a crescut cu 2,3%. Investitiile in tehnologie, masinarii si echipamente, care s-au micsorat in cele 6 trimestre consecutive, au inceput sa creasca usor din trimestrul al doilea al lui 2013. Prin contrast, exporturile au fost mai degraba dezamagitoare. In ciuda scaderii recesiunii la periferia de sud a zonei euro si a unei cresteri slabe in Franta, exporturile Germane in tarile din uniunea monetara au fost jos in 2013.

UN AN DE TRANZITIE
Economistii prevad pentru acest an o continuare a cresterii, iar masurile pe care statul german le-a luat si le ia in continuare sunt de natura sa faciliteze acest lucru. Noul guvern, condus tot de Angela Merkel, continua reformele pentru a putea avea o cale de crestere solida. Una din reformele anuntate de cancelarul german este introducerea unui salariu minim de 8,50 euro/ora de la inceputul lui 2015. “Nicio persoana care are inima nu poate sa respinga ideea unui salariu minim. Insa orice persoana cu inima trebuie sa se asigure si ca aspiratia legitima la o remuneratie decenta nu conduce catre somajul oamenilor care au deja un loc de munca”, a  declarat Angela Merkel.

Cancelarul a afirmat ca guvernul precedent, format impreuna cu aliatii sai liberali, a corectat unele dintre disparitatile sociale, dar ca guvernul sau de mare coalitie format din conservatori si socialdemocrati va aduce noi corectii. In afara de salariul minim, Merkel a citat limitarea perioadei de munca “interimare” la cel mult 18 luni si o viitoare obligatie de a plati persoanele aflate in aceasta perioada la acelasi nivel cu salariatii care dispun de un contract pe termen lung. Germania a fost criticata in mod frecvent pe scena internationala pentru ca a strans prea mult cureaua in ultimii ani.

Masurile cu caracter social se afla in central contractului de coalitie, semnat in decembrie de catre conservatorii lui Merkel cu social-democratii vicecancelarului Sigmar Gabriel. In plus, Germania, una dintre putinele tari din lume care are un rating maxim, AAA, continua sa mearga pe linia de scadere a datoriei publice. Guvernul condus de cancelarul Angela Merkel vrea sa reduca la zero deficitul structural al guvernului federal in acest an si sa inceteze incepand de anul viitor sa genereze datorii noi. Produsul Intern Brut a crescut in trimestrul al treilea cu 0,3% fata de trimestrul anterior, respectiv cu 0,6% fata de perioada corespunzatoare a anului trecut. Germania a incheiat anul 2012 cu un  deficit bugetar de 2,38 miliarde euro, reprezentand 0,1% din PIB, fata de 0,8% in 2011, respectiv 4,2% in 2010, potrivit datelor Eurostat. Datoria publica a Germaniei era de 2.160 miliarde euro la finele anului 2012, adica 81% din PIB, dar a scazut la 2.146 miliarde euro in primul semestru din 2013, respectiv 79,8% din PIB.

Economistii sunt mai rezervati in ceea ce priveste noile masuri. “Efectele reformelor anuntate sunt pe termen lung. Ceea ce s-a planuit pentru sistemul de pensii a primit din partea noastra o apreciere negativa pentru ca Germania nu ia in calcul problemele demografice”, spune Heiko Peters. In plus, masurile legate de noul salariu minim vor fi pe deplin implementate la orizontul anului 2017.

CONEXIUNILE CU ZONA EURO
Germania este strans legata de zona euro, pentru ca are legaturi economice cu toate tarile din tarile uniunii monetare si se bazeaza pe economiile acestor  tari si pe ceea ce se intampla aici. Plus ca orice masura luata la nivelul unei tari din aceasta zona are impact asupra intregii zone euro. Heiko Peters spune ca la nivelul anului 2013 s-a vazut stabilizarea. Prin prisma indicatorilor de business, sentimentul este pozitiv si este de asteptat ca o crestere moderata sa revina in zona euro in integralitatea ei. “Cu aceasta crestere, o sa asistam si la o stabilizare a ratei foarte mari a somajului din zona euro si la usoare imbunatatiri ale situatiei. Ceea ce trage in jos cresterea zonei euro pe termen mediu sunt ratele de indatorire foarte mari ale tarilor de la periferia zonei euro, nu numai pe partea de indatorire publica, dar si pe cea privata. Cea mai mare provocare pentru tarile din zona euro este cea de a-si reduce nivelurile de indatorare”, arata Heiko Peters, de la Deutsche Bank.

Cresterea din zona euro a fost ajutata in 2013 de faptul ca Spania si Portugalia au iesit din recesiune in a doua parte a anului trecut, iar in Italia si in Grecia activitatea economica scade la un nivel mult mai redus in acest moment. Pentru zona euro, Comisia Europeana se asteapta la o reducere a balantei bugetare structurale de doar 0,3% din PIB-ul intregii zone, dupa ce anul trecut a fost de 1%. In ciuda acestor predictii, economia zonei euro va creste cu aproximativ 1% in acest an, dupa ce anul trecut a fost de doar 0,4%.

 DE LA FRANKFURT LA BUCURESTI
Evident, in dezbaterea legata de economia Germaniei, a Uniunii Europene sau a zonei euro, nu puteam sa nu ne referim si la ce se intampla in Romania, avand in vedere ca si tara noastra are de suferit daca zona euro nu merge cum trebuie. In principal pentru ca exporturile Romaniei se fac catre UE. Europa de Est a fost anul trecut intr-o perioada buna, iar specialistii cu care am discutat la Frankfurt vad anul acesta si mai bun. Marion Mühlberger, economistul specializat pe pietele din Europa de Est si Africa in cadrul Deutsche Bank, vede o imbunatatire a situatiei in aceasta zona, avand in vedere ca majoritatea tarilor au iesit din recesiune, mai putin Slovenia si Croatia.

“Evident, nu vom asista la nivelul de crestere pe care l-am vazut inainte de criza, entru ca boomul de consum este epuizat, dar vom vedea rate de crestere mult mai bune decat in restul tarilor vechi ale UE”, arata Mühlberger. Romania este vazut ca o tara cu foarte mult potential in Germania. Este o tara mare, cu oameni tineri bine pregatiti, cu zone de crestere. Insa ceea ce se vede si de acolo este ca nu avem o vointa de duce lucrurile pana la capat si de a continua reformele pentru a oferi cele mai bune conditii pentru orice investitor care doreste sa vina la noi. Marion Mühlberger estimeaza pentru Romania o crestere de 2,6% in  urmatorii doi ani. Economistul de la Deutsche  Bank vede tara noastra pe o cale de recuperare, in care am realizat lucruri pentru a rebalansa modelul de crestere economica si care au dat rezultate.

“Stiu ca probabil a fost dificil si ca au trebuit facut sacrificii uriase pentru a ajunge in acest punct, dar ati reusit sa aveti un deficit de cont curent de aproximativ 1%. Exista si o plasa de siguranta cu noul acord cu FMI si chiar daca sumele nu sunt trase, functioneaza cu rol preventiv in actualul climat.” Economistul bancii germane crede ca este foarte bine ca avem acord cu Fondul, pentru ca astfel pot fi continuate masurile necesare pentru restructurarile fiscale, chiar daca masurile nu ii fac pe guvernanti mai populari. Marion Mühlberger crede ca este posibil ca in urmatorii ani sa vedem upgrade-uri ale ratingului suveran al Romaniei “chiar daca temele nu sunt in totalitate realizate, mai ales in sectorul bancar, unde trebuie sa fie reluate cresterea creditarii si sa fie rezolvate creditele neperformante”.

Ceea ce trebuie sa constientizeze Romania in peisajul global este ca nu suntem singuri si ca riscam o izolare in termeni economici daca nu facem reformele structurale necesare si nu adoptam o atitudine competitiva, avand in vedere mediul global in care ne miscam. Guvernantii trebuie sa renunte la luptele politice si sa faca ceeea ce trebuie facut in economie, nu sa o strice, ci sa ii gaseasca calea cea mai buna pentru dezvoltare. Reformele in justitie, in agricultura, in sectorul fiscal, cel administrativ sunt necesar pentru a convinge investitorii si pietele ca dorim sa fim parte a jocului economic global. Potentialul de crestere al Romaniei este estimat de economistii cu care am discutat la 3% si este scazut fata de media potentiala a tarilor din UE-12, insa poate creste, daca sunt continuate reformele in sectorul intreprinderilor de stat, al energiei, al utilitatilor.

De asemenea, guvernul trebuie sa ia in calcul si imbatranirea populatiei si masuri de rezolvare a situatiei viitoare. “Daca sunt rezolvate aceste trei zone, impreuna cu revigoarea creditarii in sectorul bancar, am putea asista la un potential de crestere mai mare. Pe partea pozitiva a lucrurilor Romania este bine integrata in fluxul lanturilor de productie. Bunurile exportate din Romania au valoare adaugata. Ceea ce trebuie sa mai faca tara dumneavoastra este sa se indrepte spre zona de R&D si spre exporturile de bunurile de inalta tehnologie, cum face Ungaria, de pilda”, a mai afirmat Marion Mühlberger.

Recomandarile economistilor pentru sectorul bancar din Romania sunt adresarea mult mai buna a creditelor neperformante si rezolvarea situatiei acestora, care ar putea avea efecte pozitive si asupra reluarii creditarii. Economistii sunt optimisti legat de viitorul economiei Romaniei si vad semne bune, cu conditia ca reformele sa continue si sa fie luate toata  masurile necesare pentru a elibera potentialul pe care aceasta tara il are. Si la nivel european si global prognozele pe care specialistii de la Deutsche Bank le-au facut sunt pozitive, cu usoare cresteri economice in majoritatea tarilor. Semnalele ca mediul international se imbunatateste se vad. Productia industriala, de pilda, in special in tarile emergente din Asia, a crescut in ultimele luni si a existat si un impuls de incredere, reflectat in chestionarele managerilor de achizitie. Economistii se asteapta la o crestere economica de aproape 4% in acest an, ceea ce ar face ca aceasta cifra sa fie usor peste media inregistrata in ultimele trei decade.