Crestere din pret, nu din consum

Crestere din pret, nu din consum

Valoarea pietei cafelei in Romania a fost in usoara crestere anul trecut, pana la 420 de milioane de euro, insa cresterea nu s-a datorat consumului, ci cresterii pretului, arata un studiu PwC Romania.

Foto: © Subbotina | Dreamstime.com

Incepand cu 2009 s-a inregistrat o tendinta constanta de crestere a pretului cafelei, acesta majorandu-se cu 30% intre 2009 si 2013, un factor al acestei cresteri fiind si nivelul ridicat  de impozitare aplicabil in aceasta industrie.

In perioada 200 0 – 2009, consumul anual de cafea in Romania a crescut cu o rata anuala de 9%, pe fondul cresterii economice inregistrate in aceasta perioada, ceea ce a dublat cantitatea de cafea consumata anual. Insa, incepand cu anul 2009, consumul de cafea a resimtit si el efectele crizei economice si a intrat in declin, piata contractandu-se cu circa 8% intre 2009 si 2011, dupa care s-a mentinut la un nivel relativ constant.

Romania se afla pe locul 26 in Europa in privinta consumului mediu de cafea, cu un consum anual per capita de doar 2,3 kg, fata de media din Uniunea Europeana de 4 kg per capita. Acest lucru este cauzat de pretul ridicat al cafelei raportat la puterea de cumparare a consumatorilor, dar si de nivelul taxei pe valoare adaugata si de mentinerea accizei nearmonizate. 

Potrivit specialistilor PwC, eliminarea accizei la cafea ar putea conduce la o scadere a pretului cafelei, incurajand astfel consumul si dezvoltarea pietei cafelei si a produselor din cafea in Romania.  La nivelul bugetului general consolidat, o astfel de masura ar avea un impact neutru, scaderea cu 0,2% a veniturilor colectate din accize fiind compensata pe orizontala de celelalte taxe si impozite colectate ca urmare a cresterii industriei cafelei.

“Valoarea estimata a taxelor si impozitelor suplimentare colectate la bugetul general consolidat ar fi de pana la 64 milioane lei”, a declarat Bogdan Belciu, Partener, Servicii de Consultanta pentru Afaceri si Management, PwC Romania.

Romania este unul dintre putinele state membre ale Uniunii Europene care mai aplica accize la cafea (impreuna cu  Danemarca, Germania, Croatia, Belgia si Letonia). In toate celelalte 22 de state membre ale Uniunii Europene, cafeaua nu este accizata.

“Din punct de vedere al filozofiei de impozitare, accizele se aplica de regula asupra unor produse care fie sunt considerate de lux, fie au un impact negativ asupra sanatatii ori asupra mediului inconjurator.  Cafeaua insa nu se incadreaza in nici una dintre aceste categorii, aceasta fiind un produs alimentar de larg consum, prin urmare mentinerea accizei are exclusiv o motivatie bugetara. Calculele noastre arata insa ca din perspectiva bugetara pentru ca eliminarea accizei la cafea ar avea un impact bugetar neutru. De altfel, prin propunerea privind noul Cod Fiscal, autoritatile doresc eliminarea acestei accize nearmonizate, motivul invocat fiind discrepanta intre veniturile la bugetul de stat și costurile de conformare din partea operatorilor economici, respectiv cheltuielile de administrare ale autoritatilor”, a precizat Daniel Anghel, Partener, Consultanta Fiscala, PwC Romania. 

Incasarile la bugetul de stat din accizele pentru cafea in anul 2013 s-au ridicat la 51,7 milioane lei, adica doar 0,2% din totalul veniturilor din accize, care au insumat 21,1 miliarde lei.

“Resursele umane din cadrul ANAF alocate in prezent pentru colectarea si administrarea accizelor la cafea ar putea fi redirectionate catre domeniul bauturilor alcoolice si tigaretelor, doua dintre grupele de produse accizabile care au un aport substantial in ceea ce priveste incasarile la bugetul de stat si care se confrunta  in prezent cu un grad ridicat de evaziune fiscala, estimata la aproape 2,5 miliarde de lei. Astfel, este de apreciat intensificarea eforturilor de reducere a evaziunii fiscale desfasurate de autoritatile fiscale intrucat acestea vor duce la imbunatatirea mediului de afaceri prin eliminarea concurentei neloiale din anumite sectoare si vor aduce la suprafata resurse bugetare suplimentare. Chiar si o reducere modesta a evaziunii fiscale in aceste arii, cu 1%, ar putea genera mai mult de 24 milioane lei la bugetul de stat”, a conchis Daniel Anghel.