Creditul si-a pierdut buletinul

Reading Time: 8 minute

Cu un ochi la criza datoriilor suverane si problemele grave ale zonei euro, bancherii romani creioneaza planurile pentru 2012, iar accentual se muta de la credite catre carduri. Incertitudinea este noua ordine economica, atat in lume cat si la noi. Evolutiile de ultim moment ameninta orice urma de plan care ar putea fi realizata pentru o functionare cat de cat normala. Unele dintre cele mai afectate institutii, bancile, se pregatesc pentru inca un an dificil. Bilantul lui 2011 a fost negativ pentru sistemul bancar romanesc, pierderile din trimestrul al treilea situandu-se in jurul valorii de 200 de milioane de euro, potrivit Mediafax. Profitul net al sistemului dupa primul semestru a fost de 94,5 milioane de lei. Provizioanele bancilor au crescut, depasind suma de 30 de miliarde de lei, din cauza creditelor neperformante. Doar in trimestrul trei, institutiile de credit au inregistrat provizioane suplimentare de trei miliarde de lei. In aceste conditii nu este nicio surpriza ca planurile pentru anul viitor stau sub semnul intrebarii. Mai mult, intreaga planificare este data peste cap de tot ceea se intampla in acest moment in zona euro. RAZBOIUL DECLARATIILOR Exista si declaratii extrem de periculoase, care pun pe jar bancherii romani. Banca Centrala a Austriei a anuntat la sfarsitul lunii noiembrie un set de masuri, acceptat de UniCredit Bank Austria, Erste si Raiffeisen Bank International, care prevad ca in Europa de Est cresterea credita rii asigurate de subsidiarele celor trei banci sa fie conditionata de dezvoltarea unei refinantari locale sustenabile. Noile instructiuni din partea Bancii Austriei conditioneaza avansul creditarii la subsidiare de cresterea refinantarilor locale, in principal prin depozite, dar si prin emisiuni pe piata locala si fonduri de la institute ii supranationale precum Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) sau Banca Europeana pentru Investitii. “In viitor, subsidiarele care sunt expuse in mod deosebit trebuie sa se asigure ca raportul dintre noile imprumuturi si refinantarea locala (raportul dintre credite si depozite incluzand refinantarea locala) nu depasesc 110%”, potrivit comunicatului Bancii Austriei. Oficialii bancii centrale au declarat ca instructiunile pentru cele trei banci se vor aplica noilor contracte. In aceste conditii, pentru cele trei banci austriece prezente in Romania, care sunt de altfel printre cele mai mari banci de pe piata locala, anul care urmeaza va fi si mai greu, avand in vedere ca nu vor mai beneficia de fonduri de la bancile mama in aceleasi conditii ca si pana acum. Pe de alta parte, si refinantarile locale vor fi mai greu de obtinut date fiind conditiile actuale de obtinere de fonduri. In acest context, presedintele Romaniei, Traian Basescu, si-a exprimat “ingrijorarea” fata de “comportamentul posibil” al unor banci. “Vreau sa cred ca anuntul Bancii Centrale a Austriei privind scaderea fluxurilor de capital catre statele din zona noneuro a fost o eroare sau o neintelegere a efectelor”, a adaugat Traian Basescu. Acesta a mai spus, intr-un atac fara precedent, ca “vreau sa nu fim in situatia de a le aduce aminte prietenilor europeni cat au conditionat accesul Romaniei in UE de privatizarea sistemului bancar. Domnilor, ati obtinut profituri uriase in Romania din 2000 si pana in 2009, iar azi, daca va pregatiti cumva sa lasati economia romaneasca nefinantata in perioada de criza, vom considera o lipsa de fair play in relatia cu Romania”, a avertizat presedintele Basescu. In replica, directorul general al Erste Bank, Andreas Treichl, citat de Mediafax, a spus ca reactia “este foarte de inteles; daca sunt presedintele statului, vreau sa am in interior banci care sunt dispuse sa sprijine cresterea economica a tarii”. DE LA EXPANSIUNE LA PRUDENTA Situatia bancilor din Romania este in acest moment mult mai buna decat a multora dintre institutiile financiare din zona euro sau din alte zone ale globului. Pe de o parte, a existat intotdeauna o supraveghere atenta din partea BNR, care a si impus norme clare si destul de restrictive asupra sistemului, pe de alta parte, sistemul nu a fost unul suficient de maturizat. Criza ne-a aratat insa ca sunt mai bune o simplificare a instrumentelor financiare si a produselor oferite si mai multa prudenta. Planurile din ultimii ani ale bancilor de la noi au fost modificate in totalitate, nici macar nu corespund cu ceea ce se declara in urma cu trei-patru ani. Recitind declarat iilor bancherilor de dinainte de criza, unul dintre principalele puncte era extinderea. Un altul era lansarea de produse din ce in ce mai sofisticate, pentru a ajunge din urma tarile avansate din punct de vedere bancar. A venit criza si orice plan a fost sters si inlocuit cu unele care reflectau noua stare economica. Au fost inchise multe sucursale care nu mai faceau fata noilor realitati, au fost reconfigurate portofoliile de produse si s-au luat masuri de restrangere a creditarii. Insa dupa criza din 2008 bancile au fost nevoite sa se confrunte cu o problema mult mai grava: creditele neperformante care amenintau portofoliile organizatiilor. Astfel, 2011 a fost pentru banci un an de functionare pe avarie, cu scaderi ale cifrelor de afaceri si ale profitului. Singurul moment marcant din piata romaneasca a fost anuntarea fuziunii EFG Eurobank cu Alpha Bank in Grecia, care urmeaza sa creeze la noi cea de-a treia mare banca a sistemului. Alte moment semnificative din acest pentru piata bancara au fost legate de promotiile de creditele de refinantare, la problemele legate de bancile grecesti, ca urmare a ceea ce se intampla in Grecia, a implementarii unor masuri de siguranta pentru anii ce vin, dar si a reducerii dobanzii de referinta, moment asteptat de piata ca un semnal pentru reluarea creditarii. “Am observat in 2011 o cerere mai puternica in zona de creditare, in zona creditelor ipotecare, a cardurilor de credit, dar si in zona creditelor pentru nevoi personale garantate cu ipoteca. De exemplu, in zona creditelor negarantate, valoarea sumelor puse la dispozitia clientilor in trimestrul 3 al 2011 a fost de sase ori ai mare fata de aceeasi perioada a anului trecut”, spune George Georgakopoulos, director executiv senior in cadrul Bancpost. Acesta a aratat ca s-a redus “delincvent a” pe intregul portofoliu de produse al bancii. De remarcat este faptul ca Georgakopoulos a observat o crestere a optimismului consumatorilor fata de anul trecut, in raport cu produsele bancare, insa nivelul este la un palier sub cel al anului 2008. Pentru o alta banca de top, BRD, anul 2011 a fost unul cu plusuri si minusuri. “Plusuri, pentru ca am reusit, in ciuda mediului economic dificil, sa ramanem atractivi pentru clientii care au nevoie de o banca. De asemenea, am reusit sa stabilizam costul riscului si sa imbunatatim eficienta operationala. Minusuri, pentru ca cererea de produse si servicii s-a mentinut in general la cote scazute, dar aceasta este o caracteristica a activitatii care decurge din cadrul economic general”, a spus Guy Poupet, presedinte-director general al BRD-Groupe Société Générale. In acelasi timp, costul fondurilor ramane ridicat si va ramane asa cel mai probabil si anul viitor. Piata se contracta si delincventa la nivelul intregii piete ramane la un nivel ridicat. In opinia reprezentantului Bancpost, sistemul bancar din Romania are prea multi jucatori, iar costurile operationale pentru intreaga industrie sunt prea mari. Un alt aspect care influenteaza serios activitatea bancara este, dupa cum spune Guy Poupet, scaderea gradului de intermediere bancara. Linistitor pentru economia romaneasca este faptul ca, in general, sistemul bancar nu are problem care sa-i apartina in mod exclusiv, el fiind influentat de cadrul macroeconomic. ANUL INCERTITUDINII Perspectivele pentru anul viitor nu se anunta mai bune, ba chiar se pregatesc noi masuri de austeritate, care vor parca sa anticipeze orice s-ar putea intampla cu zona euro sau cu datoriile de stat. De fapt, toti jucatorii se uita acum cu o atentie deosebita la ce se intampla in Europa, pentru ca situatia de acolo influenteaza orice miscare de pe piata locala. Faptul ca nu ne aflam in zona euro este in acest moment un prilej de bucurie, dar una moderata. Cum sistemul bancar romanesc este unul dominat de mari jucatori europeni, orice se petrece in zona euro are o reverberatie si la Bucuresti. Bancherii raman precauti atunci cand vine vorba sa faca declaratii legate de ce urmeaza a se intampla in domeniu la anul. Ei se asteapta ca, in 2012, piata sa fie la acelasi nivel in ceea ce priveste creditul ipotecar. George Georgakopoulos vede o evolutie pozitiva a cardurilor de credit, despre care spune ca vor creste anul viitor ca numar, la fel si gradul lor de utilizare, printr-o frecventa mult mai mare. “Pentru Bancpost, 2012 inseamna focus pe servicii – in primul rand cat mai putina birocratie, cat mai putine documente de tiparit si de semnat.” Si pentru BRD, viziunea pentru anul viitor ramane marcata de prudenta si de o aplecare extrem de atenta asupra evolutiilor din plan extern. Cu toate acestea, banca are un program clar definit, Ambition Société Générale 2015, pentru a marca axele dezvoltarii pana in 2015. Cele patru axe principale sunt: calitatea relatiilor cu clientii, dezvoltarea capacitatilor personalului bancii, optimizarea proceselor si a sigurantei operatiunilor si o comunicare cat mai transparenta. In practica, vom asista la lansarea unor produse noi, in special in materie de servicii si de carduri (de remarcat ca segmentul cardurilor se arata a avea o evolutie pozitiva in anul ce vine) si la dezvoltarea tuturor sinergiilor comerciale si operationale posibile cu toate filialele grupului din Romania. Prognoza pe care este construit bugetul tarii pentru anul viitor prevede o crestere de 2,1% si un deficit bugetar de 1,9%. In aceste conditii este posibil, daca tintele acestea sunt atinse si nu vom asista la evenimente economice nepreva zute, sa inregistram o crestere si a veniturilor, care s-ar traduce in credite noi sau depozite. Insa toate aceste evolutii depind de ceea ce se intampla afara. Agentia de rating Moody's a avertizat deja ca agravarea rapida a crizei datoriilor de stat din zona euro si a crizei bancare ameninta ratingul de credit al tuturor tarilor din UE. “Desi scenariul de baza al Moody's ramane acela ca zona euro va fi conservata fara intrari in insolventa la nivel generalizat, chiar si aceasta perspectiva relativ pozitiva are implicatii negative privind ratingul in urmatoarea perioada”, se arata intr-un raport al agentiei de evaluare financiara. Economistul de la ING Tim Condon a declarat ca aprecierile Moody's nu vor lua prin surprindere pietele. “Practic, este o ches tiune acceptata general ca in Europa totul este supus riscului. Destul de multi iau in calcul un scenariu cu ruperea zonei euro”, a aratat el. Tot mai multe tari din zona euro, in frunte cu Italia, sunt atacate speculativ pe piete prin dobanzile obligatiunilor de stat, situatia ridicand tot mai multe semne de intrebare legate de capacitatea liderilor politici de a rezolva criza care a impins deja Grecia, Portugalia si Irlanda la imprumuturi externe de la FMI si Comisia Europeana. De asemenea, agentia de rating considera ca zona euro se apropie de o rascruce, care ar putea duce la o mai stransa integrare sau la o fragmentare accentuata. “Probabilitatea intrarii mai multor state din zona euro in insolventa nu mai este neglijabila. Moody’s considera ca probabilitatea de default va continua sa creasca pe masura ce criza de lichiditate continua”, se arata in raport. Astfel cresc si sansele iesirii uneia sau mai multor tari din zona euro. Pentru Romania, faptul ca inca nu este in zona euro se arata de bun augur, mai ales in aceasta perioada, pentru ca avem sansa, daca stim sa o fructificam, sa corectam economia nationala si sa o aducem pe calea catre succes. REFINANTAREA AMENINTA BANCILE Bancile europene au reusit sa refinanteze prin noi emisiuni, in acest an, numai doua treimi din totalul de 654 de miliarde de dolari al obligatiunilor ajunse la scadenta, agravand astfel deficitul de finantare pentru institutiile de credit din Europa. Acum, se afla in situatia de a nu-si putea rostogoli in intregime obligatiunile scadente pentru prima data in cel putin cinci ani, potrivit datelor compilate de firma Dealogic pentru Financial Times. Investitorii afirma ca au evitat sa cumpere obligatiuni ale bancilor europene din cauza incertitudinilor privind stabilitatea unor institutii de credit, soarta zonei euro si impactul unor noi reglementari financiare. Accesul dificil la fonduri a starnit temeri privind impactul asupra companiilor dependente de finantare bancara si asupra economiei pe ansamblu. Datele Dealogic includ obligatiunile negarantate, dar cu prioritate la plata, care asigura mare parte a finantarilor bancare, si exclud obligatiunile garantate prin credite si ipoteci, devenite tot mai populare in randul bancilor. Anul viitor, bancile europene au de rascumparat obligatiuni in valoare de 720 de miliarde de dolari.