Corneliu Bodea: Nimeni nu rămâne în urmă

Corneliu Bodea: Nimeni nu rămâne în urmă

Trebuie să abandonăm pentru moment rivalitățile naționale și să avem un răspuns omogen și concertat la nivel global contra pandemiei care atacă deopotrivă sănătatea oamenilor și economia mondială.

Text de Corneliu Bodea, CEO Adrem și președintele Centrului Român al Energiei (CRE)

Suntem într-un moment în care peste toate controversele legate de apariția și dezvoltarea acestei pandemii, un lucru este sigur: atacă violent deopotrivă sănă­tatea oamenilor și economia mondială.

Obișnuiesc să spun că economia în sensul larg al termenului este precum armura unui cavaler, formată din zale sau altfel spus mici sau mari entități individuale legate între ele. De fiecare dintre ele depinde rezistența întregului. De modul în care reușesc să coope­reze depinde viața din spatele lor.

Este motivul pentru care avem nevoie de o soluție adaptată unei asemenea lovituri. Desigur că sunt domenii care au suferit mai puțin și altele care suferă mai mult, precum există și domenii care sunt puternic accelerate de prezenta criză. Cu toate acestea, sentimentul de impredictibilitate și nesiguranță va afecta consumul într-o măsură atât de mare încât fără o acțiune concertată și inteligentă, toată lumea va pierde mai devreme sau mai târziu.

O soluție care să nu lase pe nimeni în urmă este genul de soluție care poate avea succes în a depăși o atare situație de criză. Un răspuns omogen și concertat la nivel global, în care să abandonăm pentru moment rivalitățile naționale, este cel așteptat de la o specie care se consideră deasupra celorlalte și care provoacă însăși natura la competiție.

Există mare presiune mondială în acest moment și pandemia este ­numai una dintre acestea. Va reuși omeni­rea să evite „capcana lui Tucidide” – așa cum o descrie Graham Allison – generată de rivalitatea și potențiala depășire ca putere economică de către China a SUA? Va reuși omenirea să stăpânească tranziția de la analog spre digital și mai departe spre inteligența artificială? Va reuși omenirea să genereze un context global în care să trăim fără diferențe rasiale și ­oropsire culturală și religioasă? Ce efect are pentru planetă faptul că pentru cea mai importantă funcție globală se luptă doi oameni care și-ar termina mandatul octogenari? Întrebări legi­time pentru orice locuitor al planetei, întrebări care nu par să-i preocupe pe actualii lideri mai mult decât o discuție la un ceai…

Fiecare afacere are relevanța ei în sistemul complex al economiei mondiale și fiecare trebuie să fim responsabili de afacerile noastre, indiferent că le conducem sau suntem acționari ori lucrăm acolo. Desigur că un sprijin coordonat al statelor este de natură să susțină eforturile noastre, însă nimeni nu are mai mare responsabilitate decât noi în a gestiona criza, a lua măsurile care se impun, a proteja și a acționa curajos și responsabil.

Suntem conștienți că nu există protecție promisă de nimeni în fața unor astfel de crize și de aceea este extrem de important să conștientizăm și să acționăm curajos și consecvent față de valorile pe care atât de des ­le-am utilizat mai ales pentru promovarea imaginii. Iată că a venit momentul în care trebuie să dovedim că noi credem cu adevărat în aceste valori, că noi avem tăria de a acționa aliniat cu acestea! Cred sincer că asta este calea și sunt optimist că mai ales acele companii care sunt consecvente cu scopul pentru care au fost create și cu valorile reale care ­le-au însuflețit vor reuși să iasă mai puternice din această încercare.

Ca la orice atac, foarte important pentru supraviețuire și pentru a ­termina învingător este modul în ­care îți pregătești și execuți contraatacul. Nici noi nu trebuie să stăm prosternați în calea acestui virus perfid și calea spre căutarea unui vaccin în cel mai bun caz rezolvă lupta cu Sars-CoV-2 și nu în general lupta împotriva acestor agenți virali nemiloși. Eu consider că în primul rând avem de învățat ne­spus de mult din greșelile făcute și mă refer în primul rând la modul în care am tratat natura și la sentimentul că suntem deasupra acesteia.

Apoi cred că trebuie să înțelegem că ritmul de acce­lerare continuă și fuga de noi înșine nu sunt un panaceu, că trebuie să găsim alte modalități și motoare economice.

Nu în ultimul rând, avem șansa să corectăm greșeli acum, când ritmul se reduce, când teama de ima­gine se estompează, este momentul marilor corecții. În felul acesta ar tre­bui să ieșim mai puternici, mai pregătiți, mai conștienți. Deși este o luptă pe viață și pe moarte pentru unii dintre noi, curajul și determinarea, dar nu inconștiența și lipsa de respect, ne vor susține drumul înainte.

Ne apropiem cu pași repezi de sfârșitul unui an de care ne vom aminti gene­rații de acum încolo. Pe de o parte nu vedem completa desfășurare a daunelor produse deja, pe de altă parte ne așteaptă un nou an plin de imprevizibil. Agitația obișnuită de sărbători s-ar putea să se transforme în liniște și chiar însingurare, vizitele la familie în prietenii virtuale și străzi goale de Revelion, frustrare în loc de bucurie, stres în loc de relaxare.

Nu avem nevoie și timp pentru disperare și ­furie. Să lăsăm liniștea să ne amintească de cine suntem și de câte am depășit. Să lăsăm suferința generațiilor trecute să ne dea tărie și să știm că este o pauză pe care să o folosim înțelept. Cu introspecție, cu înțelepciune! Este un moment dintr-o bătălie pe care ca omenire am câștigat-o deja, este o lecție și o ocazie. Vom învăța și prețui mai mult bucuria, fie că este a reve­derii, a petrecerilor, a mersului la ­birou sau într-un restaurant înghesuit. Vom învăța și prețui mai mult natura și viața!