Corina Murafa, expert ORSE: România are la dispoziție fonduri europene de miliarde de euro pentru a reduce sărăcia energetică

Reading Time: 5 minute

România are la dispoziție în următorii ani fonduri europene fără precedent, de miliarde de euro, pentru tranziția către un sector energetic cu emisii scăzute. Dacă tranziția nu va fi ușor de înțeles și accesat de cetățenii simpli și de micile afaceri, coloana vertebrală a economiei, întregul demers al decarbonizării se va întoarce ca un bumerang în fața elitelor pro-europene. Cine se joacă cu acești bani, fără a avea în centrul preocupărilor milioanele de români aflați în sărăcie energetică, se joacă cu focul.

În România anului 2023, aproape jumătate din populația țării utilizează încă lemnul pentru încălzire. În locuințele din mediul rural, procentul este de 80%, de regulă în sobe vechi și ineficiente energetic, cu un randament de 15%, ceea ce înseamnă că 85% din energia calorică a lemnului se pierde.

Totodată, în România de astăzi, rata de reabilitare termoenergetică a clădirilor este foarte redusă, deși 8 din 10 clădiri au nevoie de renovare energetică, fiind vechi și ineficiente energetic. Alte câteva zeci de mii de gospodării din România sunt într-o situație inimaginabilă: nu au acces nici măcar la electricitate, o nevoie minimală fără de care nu ne putem imagina astăzi viața.

România trebuie să folosească miliardele de euro destinate tranziției verzi pentru a rezolva cauzele profunde ale sărăciei energetice. Aceste fonduri trebuie utilizate pentru a aduce lumină în casele fără electricitate, pentru refacerea sistemelor de încălzire și pentru reabilitarea clădirilor ineficiente, în special în mediul rural, unde înregistrăm cea mai ridicată rată a sărăciei energetice.

Energia este o nevoie de bază. Cei mai săraci consumatori preferă să pună mai puțină mâncare pe masă, dar să nu rămână în întuneric sau în frig. Sunt statistici care arată acest lucru. Din cauza valurilor de caniculă tot mai frecvente, energia devine o necesitate și pentru răcirea locuințelor. Așa cum Observatorul Român al Sărăciei Energetice (ORSE) a atras atenția, sărăcia energetică de vară este un fenomen în creștere, ce afectează în special vârstnicii, copiii și în general persoanele cu venituri mici care trăiesc în locuințe slab izolate.

Toți acești factori complecși ce conduc la vulnerabilitate sau sărăcie energetică trebuie analizați cu responsabilitate de către instituțiile statului, pentru ca în situație de criză soluțiile să nu mai fie de tipul subvențiilor pentru toată lumea, un tratament mult prea scump. Sistemul de plafonare – compensare a prețurilor la energie a costat până în luna august 18,7 miliarde de lei. Aceasta în condițiile în care, la nivel macro, avem un deficit bugetar de 38,6 miliarde de lei în primele șapte luni ale anului.

Pentru acoperirea deficitului bugetar ne așteaptă acum noi majorări de taxe care se vor răsfrânge asupra cetățenilor, printre care sunt beneficiarii plafonării-compensării – un lanț vicios. Așadar, nu mai putem să acoperim în permanență niște facturi mari, fără să ne uităm la starea locuințelor și la nevoile reale ale consumatorilor, fără să vedem ce ar putea face locuința respectivă să își diminueze costurile cu energia, inclusiv să acceseze surse de energie nepoluante, cum sunt panourile fotovoltaice sau pompele de căldură.

Revizuirea schemei de plafonare și compensare a prețurilor la energie este imperios necesară. Ne-ar oferi ocazia de a defini consumatorul vulnerabil așa cum trebuie, într-o manieră complexă, nu doar în funcție de niște praguri de venit stabilite arbitrar, ca acum. Faptul că nu avem o definiție corectă ne-a condus la situația din prezent în care toți consumatorii, indiferent de venituri, sunt protejați. Vulnerabilitatea energetică ține de venituri, dar și de starea locuinței și costurile cu energia, de vârstă și de starea de sănătate.

În plus, sărăcia energetică trebuie evaluată într-o manieră dinamică, fiindcă poate fi o stare temporară. Să luăm cazul unei persoane în vârstă din București în timpul verii, când RADET nu a dat apă caldă și afară erau 40 de grade. Această persoană a trebuit să își încălzească apa la un boiler electric și să folosească aparatul de aer condiționat pentru a-și asigura o temperatură confortabilă în locuință, astfel încât să își protejeze sănătatea. Ea nu este în vulnerabilitate energetică, dacă aplicăm definiția din lege, însă poate intra temporar într-o astfel de situație, din cauza unor astfel de circumstanțe. Și în mod normal, dacă aplicăm definițiile europene, ar trebui să fie sprijinită.

Așadar, avem urgent nevoie de o strategie națională pentru combaterea sărăciei energetice, obligație prevăzută încă din 2012 în Legea Energiei. Suntem în 2023, 11 ani mai târziu, și strategia nu există. Acest plan național trebuie să conțină măsuri care să rezolve cauzele sărăciei energetice. Printre soluții putem apela la credite cu dobândă preferențială ca românii să își poată reabilita termic locuințele, să își înlocuiască sobele actuale vechi cu unele eficiente energetic, să își instaleze panouri solare, fotovoltaice și pompe de căldură.

În condițiile în care doar 3% din locuințele din mediul rural au fost renovate până acum, e absolut necesar să avem un program de reabilitare termoenergetică care să se adreseze locuințelor individuale, mai ales celor din mediul rural. Acestea sunt măsuri sistemice, structurale și care pot face diferența nu doar pe termen scurt, ci și pe termen mediu și lung în sprijinul consumatorilor vulnerabili.

Nu în ultimul rând, trebuie să educăm consumatorul despre cum să își monitorizeze consumurile, cum să consume mai eficient energia și ce soluții de finanțare are la dispoziție. Prin ORSE, am început să colaborăm cu primării din România pentru crearea de ghișee unice, unde consumatorii, în special cei vulnerabili, pot prezenta facturi, date despre venituri, starea locuinței și pot primi sfaturi din partea funcționarilor publici despre cum să acceseze anumite programe de finanțare. Așadar, există o mulțime de soluții.

Criza nu s-a terminat. În față ne așteaptă noi ierni, iar la mijloc este viața oamenilor din jurul nostru, poate a bunicilor, părinților, vecinilor sau prietenilor noștri.

Despre Corina Murafa

Corina Murafa este expertă în politici publice în domeniul climei, energiei și sustenabilității, având experiențe profesionale si de consultanță pentru instituții precum Frankfurt School of Management, Banca Mondială, OMV Petrom, Deloitte, Cancelaria Prim-Ministrului, etc. Cel mai recent a condus echipa internațională de consultanți care a asistat Guvernul României și Comisia Europeană în elaborarea Planurilor Teritoriale privind Tranziția Justă în România. Corina reprezintă în prezent societatea civilă în Consiliul Economic și Social al României. Ea deține un master în politici publice de la Hertie School of Governance, Berlin, și un doctorat în studii economice la Academia de Studii Economice din București, unde de altfel și predă în cadrul FABIZ. Corina a co-fondat și condus timp de cinci ani biroul din România al Ashoka, cea mai mare rețea globală de susținere a antreprenorilor sociali, inițiind și conducând totodată programul global al Ashoka privind planeta și clima.

Despre Observatorul Român al Sărăciei Energetice

Observatorul Român al Sărăciei Energetice (ORSE) este un proiect inițiat de Centrul pentru Studiul Democrației, think-tank înființat în anul 2006 în cadrul Departamentului de Știinţe Politice, Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj, în cadrul căreia funcționează ca centru de cercetare acreditat.Scopul acestei inițiative este de a oferi o perspectivă de 360 de grade asupra sărăciei energetice la nivel național, precum și expertiza necesară pentru combaterea acestui fenomen complex, ce afectează o mare parte a populației. Prin ORSE, aducem la aceeași masă experți de vârf din diverse domenii relevante pentru subiectul sărăciei energetice din România, pentru a identifica cele mai bune soluții. Mai multe informații despre acest proiect, dar și despre fenomenul sărăciei energetice la nivel național puteți afla de pe website-ul ORSE.