Convergența europeană, dependentă de noi reforme

Convergența europeană, dependentă de noi reforme

România a fost campioana procesului de convergență economică europeană reală în perioada 1995-2015, din perspectiva indicatorului PIB/locuitor. Astfel, indicatorul PIB/locuitor, ajustat la paritatea puterii de cumpărare și exprimat ca pondere din media Zonei Euro a crescut cu aproximativ 90% în România ultimelor două decenii, dinamică influențată și de nivelul redus de la care s-a pornit (29% în 1995), arată Andrei Rădulescu, economistul șef al Băncii Transilvania, în raportul BTmacroFOCUS.

De asemenea, în intervalul 2000 – 2016 (excluzând perioada incidenței valurilor Marii Recesiuni) economia României a fost campioana convergenței economice reale și din perspectiva dinamicii PIB potențial, după cum se poate nota și în primul grafic alăturat (ritmul din România se situează peste cele din Polonia, Cehia și Ungaria). Această evoluție a fost influențată de ameliorarea contribuției productivității totale a factorilor de producție și a muncii la dinamica PIB potențial după implementarea reformelor structurale convenite în cadrul acordurilor cu instituțiile internaționale (inclusiv a măsurilor de ameliorare a procesului de fiscalizare). De asemenea, contribuția factorului capital la dinamica PIB potențial s-a ameliorat în ultimii ani, pe fondul redinamizării investițiilor (inclusiv a celor străine directe) în cadrul ciclului economic post-criză, consideră Rădulescu.

Cu toate acestea, economia internă continuă să se poziționeze la coada clasamentului Uniunii Europene în materie de convergență economică reală (54% din media Zonei Euro în 2015, depășind doar pe Bulgaria).

Economistul subliniează faptul că menținerea pe viitor a statutului de campioană a procesului de convergență economică reală este condiționată de accelerarea reformelor structurale (măsuri menite să contribuie la ameliorarea (într-un mod echilibrat) contribuției factorilor de producție la dinamica PIB potențial) și implementarea unui mix echilibrat de politici economice pe plan intern. Afirmația sa este susținută și de gradul ridicat de concurență între România și celelalte economii din Europa Centrală și de Est.

“În materie de competitivitate internațională, România a pierdut teren față de țările din regiune în ultimii ani”, arată Andrei Rădulescu. Potrivit economistului, între final de 2012 și sfârșitul anului 2016 cursul real efectiv al monedei naționale s-a depreciat cu 1.5%. În aceeași perioadă de timp cursul real efectiv al monedelor din Cehia, Ungaria și Polonia a consemnat ritmuri de depreciere de 6.8%, 8.8%, respectiv 10%. Cu alte cuvinte, cel puțin din perspectiva termenului scurt sunt premise mai bune pentru exporturile din Cehia, Polonia și Ungaria, comparativ cu România.

Totodată, aceste țări au înregistrat în ultimele trimestre o rată reală de dobândă în general mai scăzută față de nivelul din România. Altfel spus, costul real al finanțării firmelor interne este mai ridicat comparativ cu alte țări din regiune. Nu în ultimul rând, Andrei Rădulescu subliniează faptul că accelerarea convergenței economice reale a României către nivelul mediu din Uniunea Europeană (aspect fundamental pentru dezvoltarea sustenabilă, dar și pentru pregătirea procesului de aderare la Zona Euro) este dependentă și de majorarea stocului de capital. Raportul stoc de capital / PIB consemna în Zona Euro un nivel de 3.1 în 2015, superior celui din România (2.1).

“Creșterea investițiilor și ameliorarea eficienței acestora sunt dependente de reforme structurale, inclusiv în materie de infrastructură de transport, dar și pentru dezvoltarea pieței de capital”, subliniază economistul.