Confortul care îți dă energie

Reading Time: 4 minute

Când cumpărăm o mașină ne întrebăm cât consumă. Așa ar trebui să facem și atunci când vrem o casă – să fim atenți la eficiența energetică.

„Trebuie să conştientizăm că România are cel mai vechi stoc de locuinţe din UE, conform datelor Eurostat. Avem blocuri de locuinţe unde nu s-a efectuat nici un fel de lucrare de reparaţii în ultimii 20-30 de ani. Majoritatea acestor blocuri au nevoie urgentă de reparaţii. Tocmai de aceea am decis sa ne implicăm în susţinerea acestui Ghid pe care îl considerăm extrem de util“, spune Lucian Anghel, preşedintele BCR Banca pentru Locuinţe.

EFdeN a lansat Ghidul Condiţiilor de Confort, cu sprijinul BCR Banca Pentru Locuinţe (BCR BpL) document ce are ca unic scop îmbunătaţirea calităţii locuirii în România.

De ce este important confortul interior? Pentru că peste 85% din timp îl petrecem în interiorul clădirilor. Fie că vorbim de muncă, somn, cumpărături, sala și alte activități casnice, clădirile au o influență critică asupra siguranței, sănătății și productivității noastre.

Ghidul condiţiilor de confort are rolul de a aduce la cunoştinţa publicului importanţa confortului interior, care sunt factorii care il determină, cum poate acesta să influenţeze productivitatea şi sănătatea locuitorilor şi care sunt parametrii de luat în considerare în interiorul locuinţei. Studiul de caz, realizat pe prototipul EFdeN, vine în exemplificarea acestor parametrii şi demonstraţia aplicării lor cu un consum redus de energie prin soluţii inovative precum materialele cu schimbare de fază, faţada ventilată, masivitatea termică, dar şi echipamentele de instalaţii performante. Eficienţa soluţiilor structurale şi arhitecturale şi interacţiunea lor cu sistemele active contribuie la atingerea confortului ocupanţilor clădirii.

„Trebuie să conştientizăm că România are cel mai vechi stoc de locuinţe din UE“, spune Lucian Anghel, preşedintele BCR Banca pentru Locuinţe.

“Asigurarea unui confort interior adecvat este foarte importantă deoarece oamenii petrec circa 85% din timp în interiorul clădirilor. Fie că vorbim de muncă, somn, cumpărături, sală de fitness sau alte activităţi casnice, clădirile au o influenţă critică asupra siguranţei, sănătăţii şi productivităţii noastre”, a declarat Ana-Maria Ghiţă, Manager General FFdeN.

EFdeN 4C – Centrul de Cercetare al Condiţiilor de Confort, a luat naştere în 2015, odată cu finalizarea reconstrucţiei prototipului de casă solară proiectată şi construită de către echipa EFdeN. Peste 400 de studenţi au lucrat multidisciplinar, cu sprijinul profesorilor de la Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti şi Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu”, pentru a construi o casă solară, 100% electrică, sigură şi confortabilă, cu o amprentă de CO2 scăzută, o casă care produce mai multă energie decât consumă şi foloseşte cele mai ecologice materiale. În prezent, aceasta este obiectul programelor de monitorizare şi cercetare aplicate şi o platforma pentru tineri studenţi, masteranzi sau doctoranzi care să îşi pună în aplicare ideile de cercetare. Rezultatele acestora vor fi puse la dispoziţia publicului pentru a fi folosite la îmbunătăţirea parametrilor de confort interior în locuinţele din România.

Mai mult decât confort

Un studiu al Consiliului Mondial pentru Clădiri Verzi (WorldGBC) din 2014 arată că:

– Accesul către ferestre cu vedere în exterior:

➢ Îmbunătăţeşte funcţiile cognitive şi memoria cu 10-25%

➢ În spitale – reduce timpul de spitalizare cu 8,5%

– Lumina naturală

➢ La locul de munca – creşte productivitatea lucrătorilor cu 18%

➢ La şcoală – îmbunătăţeşte performanţele elevilor cu 5-14%

➢ În magazine – cresc vânzările cu 15-40%

– Sistemele clădirii

➢ Iluminatul artificial corespunzător – creşte productivitatea cu 23%

➢ Ventilarea adecvată – creşte productivitatea cu 5-14%

➢ Controlul individual al temperaturii – creşte productivitatea cu 3%

“Cu toate că exista anumite valori pentru parametrii de confort consideraţi general acceptaţi, Confortul termic, Calitatea aerului, Confortul acustic şi Confortul vizual, parametrii ce se regăsesc în normativele de proiectare a clădirilor, de multe ori aceşti parametri ce determină confortul ocupanţilor clădirilor nu sunt luaţi în calcul”, a declarat Mihai Băiceanu, Coordonator Programe Cercetare EFdeN 4C.

Confortul se defineşte ca starea de bună dispoziţie fizică şi mentală, datorată factorilor externi, care pot fi de multiple naturi, însă satisfacţia în legătură cu mediul interior este o noţiune subiectivă, ce depinde de fiziologia fiecărei persoane. Se întâlnesc frecvent clădiri deficitare din punct de vedere al unuia sau mai multor categorii de confort: confortul termic, calitatea aerului, confortul acustic, confortul vizual, în multe cazuri fiind vorba chiar de Sindromul Clădirilor Bolnave.

Conform unui studiu realizat recent de IRSOP pentru Asociaţia Băncilor pentru Domeniul Locativ din România, 84% dintre cei care au răspuns sondajului au menţionat cel puţin o problemă cu locuinţa, iar 91% au cumpărat cel puţin un produs necesar pentru reparaţii: vopsea, silicon, obiecte sanitare, gresie, faianţă, ciment etc. Cele mai mari probleme cu locuinţa apar în gospodăriile sărace, cu venituri sub 3000 de lei pe gospodărie.

Cu toate că preţul materialelor de construcţie folosite la renovarea caselor este similar cu cel din ţările din regiune, salariul brut mediu lunar în ţara noastră este de peste şase ori mai mic decât în Austria şi de aproape două ori mai mic decât în Slovacia sau Cehia, a precizat Lucian Anghel.

BCR Banca pentru Locuinte (BCR BpL) a decis să sprijine, încă de la sfârşitul anului trecut, activitatea EFdeN 4C – Centru de Cercetare a Condiţiilor de Confort din România, deoarece, conform INS, 34% dintre gospodăriile din mediul rural nu au grup sanitar, iar în cazul locuinţelor din mediul urban procentul este de 8,5%, în timp ce 32% nu au baie/duş în interior. Totodată, la nivelul întregii ţări circa 16% dintre gospodării se confruntă cu probleme locative grave, cum ar fi deteriorări, igrasie, scurgeri ale reţelelor de apă şi canalizare, lumină insuficientă.