Conferință economică româno-germană, la Berlin

Conferință economică româno-germană, la Berlin

Peste 250 de participanți din România, Germania și Republica Moldova s-au reunit între 28-29 septembrie la Berlin, la inițiativa Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germane (AHK România) și a Comitetului German pentru Europa de Est, pentru a lua parte la conferința economică româno-germană, precum și la mesele rotunde și întâlnirile organizate cu acest prilej.

Ei au venit  atât din partea autorităților publice din cele trei state, cât și din zona politică și diplomatică și de afaceri,  din domenii precum: industria chimică și farmaceutică, transport-logistică, tehnologia informației, cercetare-dezvoltare, energie, gaz, telecomunicații, apărare și securitate, auto, retail, construcții, avocatură, regenerare urbană, bănci și alte industrii.

Cancelarul Republicii Federal Germania, Olaf Scholz și prim-ministrul României, Marcel Ciolacu, au transmis mesaje video de susținere a cooperării economie din cele trei state.

„Țările noastre sunt pe cale să devină neutre din punct de vedere climatic, rămânând în același timp ţări industrializate de succes. (…) Susținem cu tărie aderarea României la spaţiul Schengen, ceea ce va conferi şi mai mult elan relațiilor comerciale bilaterale. Punem accentul pe parteneriate puternice şi sprijinim Republica Moldova pe drumul său european”, a spus cancelarul german. El s-a arătat recunoscător pentru faptul că Germania are parteneri de încredere precum România și Moldova și și-a exprimat speranța că schimburile dinte cele țări vor continua să crească. „Investitorii germani, mai cu seamă companiile mici şi mijlocii, au nevoie de condiţii cadru fiabile şi stabile pentru aceasta”, a spus el. În altă ordine de idei, cancelarul și-a exprimat speranța că România va accede la OECD în curând, devenind astfel şi mai atractivă și înlesnind transferul de know-how.

La rândul său, prim-ministrul român Marcel Ciolacu a subliniat că Germania este cel mai important partener comercial al României , adăugând că „succesul companiilor germane înseamnă mai multă prosperitate și pentru România”.

El a identificat mai multe direcții de cooperare în cadrul discuțiilor anterioare cu cancelarul Scholz, cum ar fi: investiții în industrie, agricultură, inovare și digitalizare, infrastructură rutieră și feroviară, participarea la reconstrucția Ucrainei, sprijinirea Republicii Moldova. Debutul exploatării gazelor din Marea Neagră a fost menționat, de asemenea, ca fiind un punct de cotitură pentru afacerile din sectoarele energetic și chimic.

„Companiile germane sunt un investitor serios și au tot sprijinul meu. Trebuie să interconectăm regiunea în ce privește infrastructura, economia, apărarea comună și digitalizarea. Îi încurajăm pe toți oamenii de afaceri interesați să exploreze oportunitățile existente în România”, a subliniat Ciolacu.

Prezent la Berlin, prim-ministrul Republicii Moldova, Dorin Recean, a dat asigurări că Republica Moldova este o țară sigură pentru afaceri: „Implementăm agenda Uniunii Europene, regulamentele sale și regulile pieței. Guvernul este foarte atent față de mediul de afaceri și pregătit să  valorifice tot potențialul existent”.

Atragerea și formarea forței de muncă bine pregătite, construirea de proiecte de infrastructură care să facă legătura între Moldova și Ucraina și România, realizarea tranziției către energia verde, dezvoltarea sectorului tehnologiei informației și, nu în ultimul rând, producția de vinuri reprezintă câteva dintre liniile de cooperare posibile între cele trei țări, enumerate de premierul Recean în cadrul conferinței.

„Situația din România și Republica Moldova arată că există oportunități de colaborare în comerț, în relațiile economice, în energie.  Din cauza schimbărilor pe plan global, trebuie să lucrăm mai aproape ca niciodată, deoarece globalizarea este sub presiune, ceea ce înseamnă că accesul garantat către piețe deschise la materiale ieftine sau energie ieftină, precum și  posibilitatea de a vinde bunuri peste tot nu mai există. Sunt interese locale, apar noi conflicte.  Dacă lucrăm împreună, putem reduce aceste tensiuni și ne vom consolida competitivitatea. Putem să ne unim forțele pentru a crea competențe în domeniul energiei și al materiilor prime și să devenim independenți”, a declarat dr. Robert Habeck, ministrul federal pentru Economie și Protecție Climatică.

El a apreciat evoluțiile economice din România și Republica Moldova, adăugând că Germania este interesată de proiecte comune cu țările din Europa de Est în domeniul energiei și hidrogenului verde. El a avut un mesaj și pentru Republica Moldova: „Este o situație dificilă în Republica Moldova, cu un război atât de aproape de granițe și vă rugăm să fiți răbdători cu investitorii străini. Companiile scanează terenul, vom crea un cadru și pentru investiții în Republica Moldova”.

În chestiuni legate de politica externă, dr. Anna Lührmann, ministru de stat pentru Europa și Climă în cadrul Ministerului Federal de Externe, a subliniat angajamentul instituției germane față de extinderea spațiului Schengen către România și Bulgaria. Și pentru Republica Moldova a avut vești: „Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru o nouă extindere și sunt convinsă că Moldova va fi în curând membră a UE. Mulți oameni cred că țările la granița cu Ucraina, care este în război, sunt țări care se confruntă cu încercări de destabilizare din partea Rusiei, dar de fapt, când mă uit la Republica Moldova, văd un membru clar al familiei europene, o țară care împărtășește valorile noastre în ce privește democrația și statul de drept, care este pe deplin solidară cu Ucraina, cu alte cuvinte, care este un prieten apropiat al Germaniei”.

Dumitru Alaiba, viceprim-ministru și ministru al dezvoltării economice și digitalizării în Guvernul Republicii Moldova, a declarat cu această ocazie că țara sa a demonstrat că se poate schimba și adapta rapid: „Pe parcursul a 30 de ani am depins 100% de energia rusească și într-un an am schimbat acest model și am reușit să cumpărăm gaze din alte surse decât Gazprom. Ne interconectăm cu România și lucrăm rapid la rețeaua electrică. 70% din comerțul moldovenesc se derulează acum cu UE, SUA și Canada. În pofida unor incertitudini în regiune, suntem cu adevărat interesați de zona de  afaceri și dorim să atragem investiții din partea prietenilor din Republica Moldova”, a subliniat el.

Pe aceeași linie a dialogului, ministrul român al Energiei, dr. Sebastian Burduja, le-a spus participanților că „România este deschisă pentru afaceri” în sectorul energetic. El a vorbit despre mixul energetic al României și a invitat comunitatea de afaceri să participe la identificarea împreună de soluții pe termen lung, în special în ceea ce privește stocarea energiei. Motivul pentru care România a ales și surse alternative este legat de securitatea energetică: „Putem folosi numai energie verde? Eu cred că nu, pentru că, așa cum mi-au spus experții, nu este ușor să menținem frecvența rețelei doar cu energie regenerabilă. Iar dacă investești doar în surse eoliene și solare, rețeaua este în mare risc și se poate ajunge la pană de curent. Da, sunt pentru energie verde, dar nu cu prețul securității energetice”, a subliniat el.

Ministrul român al Economiei, Antreprenorialului și Turismului, Ștefan-Radu Oprea, a subliniat meritul mediului de afaceri pentru schimbarea economiei românești, prin aducerea tehnologiei, a know-how-ului și a noilor competențe în muncă. De asemenea, el a menționat efectele pozitive pe care aderarea la NATO și la UE le-au avut asupra dezvoltării României. Răspunzând îngrijorării mediului de afaceri în ceea ce privește infrastructura, ministrul Economiei a promis că se va strădui să scurteze timpul de transport și să reducă birocrația. În ce privește preocuparea comună legată de lipsa forței de muncă bine pregătite, Oprea a invitat sectorul privat să se alăture efortului statului de a păstra forța de muncă bine calificată în România.

Directorul general al AHK România, Sebastian Metz, a moderat întregul eveniment, iar președintele AHK Andreas Lier a deschis conferința. Acesta din urmă a spus că România s-a transformat dintr-un loc dedicate producției într-un centru de inovare și tehnologie și că va juca un rol important în tranziția către energia verde și în competitivitatea UE. „În ciuda tuturor provocărilor, perspectivele pentru relațiile economice româno-germane continuă să fie excelente și cred că România va continua să atragă multe investiții – teme noi, cum ar fi energia, sunt din ce în ce mai mult în centrul atenției”. Motto-ul comunității de afaceri româno-germane, „Consolidarea parteneriatelor – Transformarea provocărilor în oportunități”, include acum și Republica Moldova, a adăugat el.

Despre oportunitățile în noul context geopolitic a vorbit și dr. Volker Treier, membru în consiliul de administrație al Camerei de Comerț și Industrie a Germaniei. „Această situație aduce România și Republica Moldova și mai aproape de mediul de afaceri german. Noi încercăm să diversificăm și să aducem companiile germane pe piețele de încredere, unde putem să ne vindem produsele sau să producem, unde putem construi lanțuri valorice într-un mod sustenabil, cu energie sustenabilă, dar și cu materiale critice”, a explicat el.

România este deja, de departe, cel mai important partener comercial al Germaniei în Europa de Sud-Est, iar  Republica Moldova, candidat la UE de anul trecut, nu își poate permite să aștepte prea mult în afara UE, a declarat Philipp Haußmann, membru în consiliul de administrație al Comitetului German pentru Europa de Est, co-organizator al conferinței. „România s-a transformat într-un adevărat partener pentru inovare, în special în domeniile cercetării și dezvoltării, digitalizării și tranziției către energia verde. La fel ca în Germania, restructurarea sistemului energetic este o prioritate „, a adăugat el.

În plus, evenimentul s-a axat pe patru subiecte cheie, care au fost discutate în detaliu de către reprezentanții mediului de afaceri și politic, în cadrul meselor rotunde: nearshoring și cercetare- dezvoltare, digitalizare, energie și „de la fermă la consumator”.

Companiile participante la masa rotundă Nearshoring și R&D au spus că a fost o decizie bună să investească în România, deoarece au găsit aici o cultură industrială. Proximitatea, oamenii muncitori  și o potrivire culturală cu Germania sunt alte motive pentru nearshoring (relocalizare). Birocrația, infrastructura de transport, lipsa noilor tehnologii și, uneori, a personalului calificat au fost câteva dintre aspectele negative care au fost discutate cu reprezentanții politici.

Din panelul privind Digitalizarea a reieșit că România are o conexiune bună la internet, dar instituții slab conectate la noile tehnologii. Cu toate acestea, pandemia a dus la o mai bună înțelegere în rândul politicienilor a importanței digitalizării. Într-o administrație birocratică, aceasta reprezintă o infrastructură critică. Un prim pas în acest demers îl constituie formarea profesională angajaților. În altă ordine de idei, digitalizarea populației trebuie să înceapă foarte devreme, cu sprijinul autorităților.

România, Republica Moldova și Germania vor coopera pentru a asigura energie la prețuri accesibile pentru consumatorii rezidențiali, publici și privați. Înlocuirea vechilor tehnologii cu cele noi pentru a obține eficiență energetică, utilizarea întregului portofoliu disponibil al mixului de energie, consolidarea surselor regenerabile de energie au fost câteva dintre propunerile companiilor în cadrul celui de-al treilea panel al conferinței, axat pe Energie.

Companiile și-au exprimat interesul pentru continuarea investițiilor  în rețeaua de distribuție și au solicitat sprijinul administrației în acest demers. O inițiativă comună public-privată ar face ca lucrurile să avanseze.

Masa rotundă „De la fermă la consumator” (From Farm to Fork) a scos la iveală multe dintre problemele cu care se confruntă agricultura românească. În ciuda faptului că este tradițional o țară agricolă, România importă foarte multe alimente. Pe de altă parte, terenul arabil se reduce de la an la an, iar tinerii nu mai doresc să lucreze în agricultură. Prin urmare, cea mai mare provocare este atragerea tinerei generații către acest domeniu. Un alt subiect de discuție s-a referit la transformarea României într-un nou hub agricol pentru Europa. Investițiile în tehnologie, reducerea risipei de alimente, precum și producerea lor pe plan local au fost câteva dintre soluțiile oferite de participanți.