Concluziile Spot On Energy: Viitorul mobilității electrice în România, extinderea infrastructurii de încărcare, susținerea prin programe guvernamentale și tranziția către vehicule pe hidrogen

spotmedia.ro și Asociația Energia Inteligentă (AEI) au organizat, marți, dezbaterea online „Viitorul mobilității – Merită sau nu să ai mașină electrică?”, a treia din seria Spot On Energy – ciclul de dezbateri despre viitorul pieței de energie din România.

Dezbaterea a fost moderată de Gabriel Kolbay, jurnalist la spotmedia.ro și Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI).

La dezbatere au participat: Sebastian Burduja – Ministrul Energiei; Irinel Ionel Scrioșteanu – Secretar de Stat în cadrul Ministerului Transporturilor; Ioan Iordache – Președintele Asociației pentru Energia Hidrogenului; Alexandru Șeremet – Corporate Communication Manager, BMW Group Romania; Radu Ciocoiu – CEO, Raiffeisen Leasing.

În cadrul dezbaterii, experții au discutat despre provocările și oportunitățile pe care le aduce tranziția către mobilitatea electrică în România, cu un accent deosebit pe infrastructura de încărcare, politicile de sprijin guvernamental și impactul ecologic al vehiculelor electrice. Subiecte precum evoluția pieței auto, planurile de electrificare a transportului public și de marfă, precum și viitorul tehnologiilor alternative, cum ar fi hidrogenul, au fost abordate cu detalii și perspective avizate.

Declarațiile liderilor din industrie și guvern au scos în evidență nevoia urgentă de investiții în infrastructură și colaborare între sectorul public și privat pentru a accelera această tranziție, asigurând în același timp sustenabilitatea și accesibilitatea vehiculelor electrice pentru consumatorii din România.

România își propune extinderea infrastructurii pentru vehicule electrice: până în 2030, 8,2% din autoturisme vor fi electrice și sunt planificate 29.000 de stații de încărcare

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a anunțat că Ministerul Energiei a publicat versiunea actualizată a Planului Național Integrat Energie, Schimbări Climatice (PNIESC) în limba română, care urmează să fie transmisă Comisiei Europene până la finalul lunii. Acest plan include obiective ambițioase pentru anul 2030, printre care și faptul că 8,2% din parcul auto național va fi format din mașini electrice, iar 7,5% din vehicule hibride plug-in. În plus, România își propune instalarea a aproape 29.000 de stații de încărcare electrică pe autostrăzi, drumuri expres și în unitățile administrativ-teritoriale până la aceeași dată.

Burduja a subliniat că, deși infrastructura de încărcare a început să se dezvolte, coordonarea între operatorii de stații și furnizorii de soluții IT rămâne o provocare majoră. Ministerul Energiei a lucrat la organizarea acestei piețe pentru a reduce fragmentarea și a simplifica procesul de utilizare a stațiilor de încărcare electrică.

„Până în 2030 anticipăm că 8,2% dintre autoturisme vor fi electrice, iar 7,5% vor fi hibride plug-in, ceea ce va aduce o schimbare semnificativă într-un parc auto îmbătrânit. A merge cu o mașină electrică dintr-un oraș în altul în România este încă o aventură –  sunt platforme diferite, aplicații diferite, nu există o standardizare. Am avut discuții și cu cei care operează sau dețin aceste stații de reîncărcare, și cu furnizorii de soluții IT și, încă de acum câteva luni, angajamentul lor a fost să vină cu o interfață comună pentru utilizatori, astfel încât să facă întregul procesul mult mai eficient”, a precizat Sebastian Burduja, Ministrul Energiei.

Ministerul Transporturilor accelerează dezvoltarea stațiilor de încărcare electrică și a infrastructurii rutiere de mare viteză până în 2029

Secretarul de Stat în Ministerul Transporturilor, Irinel Ionel Scrioșteanu, a subliniat faptul că Ministerul a actualizat normativele astfel încât fiecare spațiu de servicii de pe autostrăzi și drumuri expres să fie dotat cu stații de încărcare electrice, inclusiv stații de mare putere pentru camioanele de transport. El a menționat că până în 2029, întreaga rețea de drumuri de mare viteză din România va fi echipată cu stații de încărcare electrică la un interval maxim de 40 km.

În prezent, sunt în construcție aproximativ 800 de kilometri de autostradă și drum expres, iar alți 400 de kilometri se află în faza de licitație. Obiectivul pe termen lung este menținerea a cel puțin 1.000 de kilometri de drumuri de mare viteză în execuție continuă până în 2030. În plus, pentru a reduce aglomerația în zonele metropolitane, Ministerul Transporturilor are în vedere dezvoltarea complementară a transportului feroviar electric.

„Intenționăm ca până în 2029 întreaga rețea de drumuri de mare viteză din România să dispună de stații electrice la un interval de maximum 40 km. Ținta noastră la nivel de infrastructură rutieră de mare viteză este să ajungem la 1.000 km de autostradă și drum expres în execuție, menținând acest nivel până în 2030, având mereu noi și noi șantiere. În paralel, pentru a rezolva problema mobilității zilnice și a congestiei, politicile publice de la Ministerul Transporturilor prevăd dezvoltarea complementară a serviciilor de transport feroviar electric”, a declarat Irinel Ionel Scrioșteanu, Secretar de Stat, Ministerul Transporturilor.

Dezvoltarea mobilității pe hidrogen în România depinde de infrastructură și producerea sustenabilă a hidrogenului

Președintele Asociației pentru Energia Hidrogenului, Ioan Iordache, a explicat că mobilitatea pe hidrogen include vehicule precum autobuze, mașini mici și trenuri, care folosesc hidrogenul ca sursă de energie. Totuși, o problemă crucială este modul în care este produs hidrogenul. Dacă acesta este generat prin metode tradiționale sau prin electroliză utilizând electricitate din surse cu emisii mari de carbon, se ajunge doar la transferul poluării dintr-o parte în alta, fără a rezolva problema reală. Iordache a subliniat cât de important este să fie înțeles întregul context al energiilor regenerabile și fără emisii de carbon în lumea contemporană.

De asemenea, Iordache a menționat inițiativele Asociației pentru Energia Hidrogenului din anii 2018, 2019 și 2020, când au fost aduse în România vehicule pe hidrogen pentru teste și promovarea tehnologiilor, în special în Timișoara. Cu toate acestea, prețul ridicat al vehiculelor pe hidrogen (între 40.000 și 60.000 de euro) limitează atractivitatea acestora pe piața locală.

„Nu poți crea mobilitate pe hidrogen dacă n-ai infrastructură. Și invers, nu se face infrastructură pentru că nu sunt vehicule. În plus, producerea hidrogenului trebuie să fie realizată prin metode cu emisii reduse de carbon, altfel doar mutăm poluarea dintr-o parte în alta. E nevoie de ecosisteme integrate, precum hidrogen valleys, pentru a dezvolta cu adevărat mobilitatea pe hidrogen. Noi, asociațiile, am contribuit la creșterea vizibilității tehnologiilor în România. În 2018 am adus la Timișoara, cu ajutorul unor parteneri din Europa, două vehicule care au fost testate de autorități. Inclusiv primarul de atunci a condus acele autovehicule, iar și oameni de rând, studenți și cercetători au avut, la rândul lor, ocazia să le testeze. Am reluat această inițiativă și în 2019”, a precizat Ioan Iordache, Președintele Asociației pentru Energia Hidrogenului.

România, nepregătită să atingă obiectivele asumate în cadrul inițiativei Fit for 55

Președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță, a explicat că România și-a asumat mai multe obiective ambițioase în cadrul inițiativei Fit for 55 a Uniunii Europene, menite să reducă impactul climatic. Aceste obiective acoperă mai multe sectoare, în special transportul, unde se urmărește dezvoltarea infrastructurii, creșterea numărului de vehicule cu emisii reduse și limitarea înmatriculării vehiculelor care nu respectă standardele de emisii de dioxid de carbon. De asemenea, există ținte clare pentru utilizarea biocombustibililor și reducerea consumului de combustibili fosili, precum și pentru transportul aerian, maritim și fluvial. Cu toate acestea, România întâmpină dificultăți majore în implementarea acestor măsuri.

„Din păcate, suntem foarte puțin pregătiți în acest sens. Într-o analiză pe care am publicat-o – bazată pe rapoartele Comisiei Europene privind respectarea țintelor asumate – am arătat că România nu a fost capabilă să își atingă cele mai multe dintre obiectivele stabilite. Excepție fac reducerea consumului de energie și a emisiilor de dioxid de carbon, dar acestea s-au realizat prin închiderea unor unități de producție, nu prin management performant și politici publice eficiente. Din păcate, în zone precum energia regenerabilă și biocombustibili, România și-a asumat obiective pe care nu le-a îndeplinit”, a declarat Dumitru Chisăliță, Președinte al Asociației Energia Inteligentă (AEI) și moderator al evenimentelor Spot On Energy.

Piața mașinilor electrice din România, profund influențată de programele guvernamentale și infrastructura deficitară

Alexandru Șeremet, Corporate Communication Manager BMW Group Romania, constată că înmatriculările de mașini electrice au încetinit din cauza unei situații atipice de pe piață. Majoritatea vânzărilor de vehicule electrice provin de la doar două mărci importante și trei modele, ceea ce înseamnă că orice problemă cu unul dintre acești producători afectează semnificativ piața. Reducerea bruscă a subvențiilor din cadrul programului Rabla Plus anul trecut a creat un șoc asemănător cu cel de pe piețele bursiere. Deși există încă interes pentru mașinile electrice, schimbarea rapidă a subvențiilor a dus la percepția unei scumpiri arbitrare de aproximativ 5.000 de euro, descurajându-i pe mulți cumpărători, în special pe cei interesați de vehiculele accesibile.

„Piața de automobile electrice este foarte puternic susceptibilă la mesaje și reacționează emoțional. Nu mai vorbim de o piață determinată de produs, ci de programele guvernamentale de susținere. Acolo unde aceste programe se întrerup brusc, piața este afectată. Acolo unde programele se dezvoltă rapid, piața evoluează la fel de rapid. Un studiu McKinsey din 2022 arăta că, pentru a ajunge la obiectivul nostru european de a avea peste 50% automobile electrice vândute, ar trebui să se instaleze aproximativ 14.000 de stații de încărcare pe săptămână la nivel european. Volumul acesta nu se întâmplă”, semnalează Alexandru Șeremet, Corporate Communication Manager BMW Group Romania. 

Creșterea sectorului de leasing pentru vehicule și utilaje electrice atinge 20-30% anual, susținută de subvenții și soluții financiare

Radu Ciocoiu, CEO al Raiffeisen Leasing, a subliniat că, deși prețurile mașinilor electrice din România sunt încă mai mari comparativ cu cele pe combustie tradițională, nivelul subvențiilor este aliniat cu media subvențiilor din Uniunea Europeană. Producătorii și dealerii auto încearcă să faciliteze accesul la vehiculele electrice prin oferirea de discount-uri și soluții de finanțare. Raiffeisen Leasing colaborează cu diferiți producători și dealeri pentru a sprijini finanțarea prin leasing a acestor vehicule. În plus, sectorul de leasing pentru active electrice, inclusiv utilaje precum motostivuitoarele electrice, cunoaște o creștere anuală de 20-30%.

„Dinamica de la an la an a creșterii, zona de finanțări de leasing pe acest sector, este una foarte interesantă. Mă refer la 20-30% creștere de la an la an în zona de active electrice – și nu doar la automobile electrice, ci și la utilaje. O zonă efervescentă acum este cea a motostivuitoarelor electrice, iar producătorii și dealerii auto lucrează pentru a face vehiculele electrice mai accesibile prin oferirea de discount-uri și soluții financiare. O preocupare importantă pentru noi este să finanțăm producția de energie care să poată alimenta atât automobilele, cât și utilajele electrice”, semnalează Radu Ciocoiu, CEO, Raiffeisen Leasing. 

Dezbaterile Spot On Energy

Dezbaterile Spot On Energy, organizate de spotmedia.ro și Asociația Energia Inteligentă, au loc în perioada aprilie – noiembrie 2024. Temele celor două dezbateri anterioare au fost „Gaze naturale: Cum profităm de principala noastră resursă energetică” și „Energia nucleară: cum o producem și cu ce preț?”. Următoarele se vor concentra pe hidrogenul și energia viitorului, sărăcia energetică, energia verde și viitorul termoficării.Pentru detalii complete despre acest ciclu de dezbateri accesați pagina dedicată Spot On Energy.

Fiecare dezbatere este un schimb deschis de idei între reprezentanții guvernamentali, autoritățile de reglementare, actorii din industria energetică și consumatorii finali, care caută răspunsuri la cele mai stringente provocări cu care se confruntă sectorul energetic românesc.

Pentru mai multe informații și pentru a participa la dezbaterile Spot On Energy, accesați pagina de internet a spotmedia.ro și a Asociației Energia inteligentă și urmăriți paginile de Facebook și LinkedIn ale acestora.