Comunicarea la feminin

Comunicarea la feminin

Empowermentul feminin remodelează modelele de consum și influențează marketingul și narațiunile de brand în jurul valorilor importante pentru femei: raport calitate-preț, corectitudine și incluziune, sănătate și bunăstare, arată un studiu Euromonitor International. Ce efect au aceste schimbări la nivelul comunicării?

Populația feminină globală reprezenta 50% din total în 2023, fiind puțin mai mare în Europa de Est (53%) și ceva mai mică în zona Asia-Pacific (49%). În următorii 15 ani, creșterea populației feminine va depăși rata globală, în special în Asia-Pacific, care va avea cea mai mare creștere a venitului mediu disponibil real al femeilor (68,7% în perioada 2023-2040). Cu toate acestea, numărul și veniturile în creștere nu prezintă imaginea completă a consumatorului feminin.

Tot potrivit Euromonitor International, femeile sunt din ce în ce mai influente în luarea deciziilor de consum în gospodărie. Deși doar 28,5% din gospodăriile globale erau conduse de femei în 2023 (un cap de gospodărie este persoana care gestionează de obicei treburile casnice), puterea lor de decizie este mult mai mare în țările dezvoltate, unde se bucură și de o putere de cumpărare mai mare.

În acest context, cum ar trebui sa comunice brandurile cu femeile in 2024? Potrivit Evelinei Din, Co-Founder & Director of Product la SHOW the agency, răspunsul este: mai real, mai autentic. Să fie conștiente de natura complexă și reală a unei femei. În cele mai multe cazuri, femeile încă sunt tratate și portretizate de branduri ca niște ființe perfecte, inocente, neajutorate, gata să se sacrifice pentru binele tuturor și care ar trebui să aibă secretul frumuseții absolute.

„Pentru majoritatea femeilor imaginea aceasta nu are nicio legătură cu realitatea și pune pe ele o mare presiune sau cum ne place nouă să spunem – nu e relatable deloc. Și generațiile tinere care vin din urmă încep să taxeze brandurile pentru abordarea asta, e un val care se ridică și crește constant împotriva acestui construct social asupra femeii”, a spus Evelina Din.

Mai mult de atât, Din își dorește să vădă din ce în ce mai mult o portretizare a normalității femeii în comunicarea brandurilor. Să aibă curajul să vorbească și despre lucrurile mai puțin perfecte, să le sprijine realitatea. „Îmi doresc să văd mai multe branduri care dau o voce femeilor, nu vorbesc pentru ele. Să văd toate tipurile de femei, în toate formele, cu toate personalitățile și toate visele. Căci ele sunt multe, nu există doar un model universal”, a explicat Evelina Din.

Tot despre autenticitate și onestitate vorbește și Alina Galeriu-Olteanu, General Manager al Galeriu & Partners PR, care își dorește o comunicare dincolo de stereotipuri. Și asta deoarece femeile (încă) se luptă pentru egalitate de șanse la nivel de salarii, statut și echilibrul împărțirii sarcinilor domestice peste tot în lume.

„Un brand care se implică în susținerea acestor cauze va câștiga simpatia femeilor. Pentru că, dincolo de orice, ca în orice relație, și în relația brand-consumator, femeile vor în primul rând să se simtă auzite și văzute… să conteze pentru interlocutor ce au de spus. Cine le va da această siguranță că dialogul e real și că le este ascultată vocea le va câștiga inimile, fără dubiu”, spune Alina Galeriu-Olteanu.

Cât despre dorințe, pe lângă cele precizate anterior, ar adăuga asumarea. Inclusiv a temelor dificile, nevorbite de generații, spargerea acestor decenii de tăcere prin aducerea în prim-plan a discuțiilor cu sens care să vindece femeia modernă de aceste răni și neputințe și nedreptăți.

Părerile sunt întărite și de Aela Cotabiță, Managing Director al Highlight PR, care consideră că este nevoie de același tip de comunicare necesar pentru orice fel de audiență: autentic și mizând pe ceea ce pot oferi și este relevant pentru specificul acelui target, subliniind touchpoint-urile comune.

„Mai aplicat pe specificul categoriei de femei vizate și pe a veni în întâmpinarea nevoilor și întrebărilor lor specifice, mai puțin axat pe a atinge întreg publicul feminin mizând pe «locuri comune» deja precum frumusețea are mai multe forme, naturalul e cel mai frumos și altele asemenea, doar de dragul de a profita de un trend și de a arăta că ești la curent cu ce e nou. Desigur, unde se aplică cele date drept exemplu mai sus, unde aceste direcții de comunicare sunt parte din esența brandului și a felului în care se conectează cu consumatoarele sale și le susține, deja vorbim de autenticitate și relevanță și devin exemple de «așa da»”, a precizat Aela Cotabiță.

Ce își dorește ea? O întoarcere la esența comunicării: la autenticitate și relevanță, la a ne concentra pe a comunica felul în care lumea brandului și cea a consumatorului său se întrepătrund și cum pot crea povești memorabile, împreună.

„În același timp, mi-aș dori să văd un spike în creativitate, în curaj, în a ieși de pe cărările bătătorite și suprauzitate în perioada recentă și a încerca feluri noi de a crea dialoguri între brand și consumatorii săi”, a adăugat Managing Directorul Highlight PR.

Denisa Armașu, Group Creative Director Oxygen, consideră însă că este timpul pentru mai multă acțiune. Dacă până acum trendul a fost pe discursuri empowering, acum e momentul pentru mai multă acțiune. „Schimbări reale, nu doar la nivel de discurs. Fie că vorbim de gender equality, de closing the pay gap, de violență domestică, brandurile ar putea să Facă mai mult, mai degrabă decât doar să Vorbească. Comunicarea unor acțiuni concrete, tangibile, va fi mult mai apreciată. Este momentul ca purpose-driven brands să iasă în față și să aducă real change. Și, pentru mai multă conexiune, e un moment bun ca brandurile să asculte și să dea o voce femeilor. Un loc la masa deciziilor,” a spus Denisa Armașu.

Diversitate și valențe multiple

Conform Veronicăi Plăcintescu, Head of PR la Oxygen, în 2024, comunicarea cu femeile este echivalentă cu recunoașterea și celebrarea diversității de gen. Astfel, este imperativ să ne asigurăm că strategiile de marketing sunt nu doar incluzive, ci și rezonează la un nivel mai profund și personal cu audiența și că, totodată, sunt dublate de acțiuni concrete de susținere a acestui segment.

Altfel, brandurile ar trebui să reflecte natura reală, multifațetată a audienței lor, trecând dincolo de stereotipuri și portrete unidimensionale; această abordare necesită o înțelegere nuanțată a publicului, recunoscând că interesele, nevoile și aspirațiile femeilor nu pot fi omogenizate. Și aici și Veronica sfătuiește reprezentanții brandurilor să apeleze la autenticitate și să uite de stereotipuri.

„E tot mai important să evităm stereotiparea care plasează femeile într-un rol sau altul. Identitățile și interesele femeilor sunt diverse și cu mai multe fațete, iar comunicarea ar trebui să reflecte această diversitate, în toate lunile din an. Femeile nu răspund la același mesaj în același mod. Personalizarea și segmentarea sunt cruciale, dar ar trebui să se bazeze pe înțelegerea și respectul autentic pentru experiențele și perspectivele individuale”, declară reprezentanta Oxygen.

Pe lângă toate acestea, potrivit Veronicăi Plăcintescu, incluziunea ar trebui să fie parte integrată în identitatea unui brand, nu doar un punct de bifat pe o listă. Femeile, în special din medii diverse, pot discerne când sunt reprezentate și apreciate cu adevărat de un brand.

„A sonda opinia unuia sau mai multor segmente de audiență, în funcție de unul sau mai multe demografice, este în continuare o tactică utilă, care ajută la buna înțelegere a opiniilor și preocupărilor. Aceasta implică și ascultare activă și adaptarea în baza feedbackului și a discursului social”, a explicat Head of PR-ul Oxygen.

Pentru 2024, aceasta speră să vadă tot mai multe strategii și campanii de comunicare integrate, care pun accent pe valori și oameni. Și deschidere față de tehnologii care facilitează integrarea inteligenței artificiale cu creativitatea umană; are convingerea că această abordare ar asigura creșterea calității serviciilor în întreaga industrie și ar contribui semnificativ la educarea unei noi generații de profesioniști în comunicare.

Raluca Rotaru, Managing Director al Chapter 4 România, vorbește despre empatie și respect. Potrivit acesteia, odată ce ți-ai propus să te adresezi femeilor, acestea au nevoie să simtă în primul rând că le auzi și că le înțelegi. Apoi, să le croiești soluții realiste pentru problemele lor, soluții eficiente și care le ajută în călătoria lor de fiecare zi. De la branduri își dorește să asculte. Să pună oamenii în centrul a orice fac, cu onestitate și deschidere. Să contribuie autentic la comunitatea cu ajutorul cărora se dezvoltă ca business. Să colaboreze, să găsească parteneri alături de care să construiască integrator soluții mai solide decât o pot face singure.

„Nu există nicio femeie la fel, deci nu poate exista comunicare pentru femei. De asemenea, majoritatea brandurilor nu adresează doar audiențe feminine. Ba chiar m-aș duce și mai departe și aș constata că unele dintre femei s-au cam săturat să li se comunice ca pentru femei. Sunt oameni pasionați de bricolaj. Oameni care beau bere sau cidru. Oameni care merg la facultate și au vise, oameni care râd, fac glume proaste, își doresc să câștige mai mulți bani sau jonglează în viața lor cu 32 de portocale simultan. Și, întâmplător, oamenii ăștia sunt femei. Nu cred că trebuie să li se zică în fiecare zi că sunt femei. Ci mai degrabă: «Uite, jonglezi cu 32 de portocale! Nu ai vrea să te ajutăm noi cu una?»”, a pus „punctul pe i” Iulian Bărbulescu, Creative Lead al Cromatic Studios.

Prin urmare, ce își dorește de la branduri? Să nu renunțe la a investi în marketing. Mai ales brandurile locale. Și asta deoarece tentația de a reduce costurile de marketing este una mare, de acolo se taie prima oară.

„Cred că dacă faci asta în Era Uitării Instante (în care trăim acum, pentru că e atât de mult noise încât uităm instant N lucruri) e ca și cum ți-ai închide businessul. Mai degrabă te prinzi cum să îți optimizezi operaționalul și alte costuri decât să închizi de tot marketingul. OK, îl mai reduci, dar nu total. Și îmi mai doresc ceva. Să înțeleagă că social media este cel mai la îndemână, dar și cel mai complicat lucru pe care îl ai de făcut în ziua de azi ca brand. Dacă vrei cantitate, calitate și coerență în regim de viteză, nu se poate fără a investi. Doar oameni foarte deștepți pot livra așa ceva”, a completat Iulian Bărbulescu.

Tot o perspectivă masculină avem și de la Tudor Dăescu, General Manager al Dăescu Borțun Olteanu și Co-Founder al Bucharest Gaming Week. Potrivit acestuia, brandul ar trebui să se poziționeze în acel enabler între cine este femeia căreia i se adresează și cine ar putea fi folosindu-i produsele. Nu într-un militant sau activist. Pentru că în rare momente această poziționare este sinceră și, aproape niciodată, nu aduce o schimbare relevantă.

„Da, brandul poate aplauda reușitele unor femei. Poate chiar încuraja. Murmur este un exemplu foarte bun. Un brand visat și construit de Andreea Bădală, o designeriță din România. Ale cărui produse sunt realizate de alte femei din România. Și care îmbracă aproape toate vedetele tier one din lumea întreagă. De la Madonna la Pamela Anderson. De la Miley Cyrus la Gigi Hadid sau Lady Gaga”, a spus Tudor Dăescu.

Acestea sunt clar nume care ar putea oricând alege orice brand. Dar pariază pe un brand gândit și produs la București. De românce. Iar asta pentru că, dincolo de designul extrem de apreciat, brandul se poziționează nu într-unul exclusiv de fashion, ci într-unul care ajută femeia să aleagă să fie cine dorește ea să fie. Iar asta este într-adevăr empowering.

„Chiar dacă acest cuvânt se regăsește în prezentările interne ale multor branduri. Și, iată, neașteptat poate dintr-o anumită perspectivă, BCR, o instituție foarte serioasă care are programe puternice de empowering women, defilează alături de Andreea Bădală. Pentru a inspira cât mai multe românce și demonstrându-le că, chiar și din acest colț de lume, poți aduce schimbare”, a adăugat Tudor Dăescu.

În ceea ce privește dorințele, acesta optează pentru consecvență. „Este un an aparte pentru că bugetele de comunicare sunt legate ca niciodată de rezultatele de vânzări. Vin ca partener la tine în eveniment, dar câte rimeluri vând pe loc? E o întrebare care este pusă din ce în ce mai mult organizatorilor de evenimente. Cumpăr publicitate în publicația ta, dar îmi garantezi că vând atâta imediat? Aceasta pentru că mai toți oamenii din marketing au presiuni foarte mari pe rezultate și ROI-ul se măsoară inclusiv în câte ape vinde brandul la o gală de premiere alături de care ești pentru poziționare”, a explicat Tudor Dăescu.

Riscul este însă ca presiunea rezultatelor imediate să anuleze toate eforturile de construcție de brand pe care le-au făcut oamenii de marketing în atâția ani. Motiv pentru care Dăescu și-ar dori tare mult ca acele companii care gândesc astfel să facă un pas în spate și să se gândească la viitor. Nu doar la finalul de trimestru care urmează.

Cu trendul înainte

Cu gândul la viitor vine și privirea spre trenduri și ce își va pune amprenta sau ce este hot acum la nivel internațional. Precum și ce se dorește și în România. Ce le atrage atenția specialiștilor intervievați? Potrivit Aelei Cotabiță, empowerment-ul, inclusiunea, diversitatea, autenticitatea sunt tendințe absolut evidente și al căror impact pozitiv deja se simte, inclusiv pe plan local. Totuși, mai este destul loc de creștere și de dezvoltare în acest sens. În ce privește atât industria de comunicare, cât și impactul acestor demersuri în schimbarea mentalităților (care este, în fond, obiectivul suprem).

„În același timp, există o linie fină care este încălcată câteodată între susținerea și încurajarea celor de mai sus și impunerea lor într-un mod la limită prea agresiv, care generează rezistență”, a spus reprezentanta Highlight PR.

Potrivit Denisei Armașu, dacă ne uităm la două blockbustere recente – Barbie și Poor Things – observăm două fațete ale feminismului, două modalități diferite pentru storytelling pe acest subiect. „Advertisingul și lumea filmului împart aceleași social topics de actualitate: de curând, am văzut more inclusive storytelling în Vans – “Always Pushing”. Am văzut trainuirea AI-ului să îndrepte bias-urile legate de femei, până la introducerea unei legislații specifice (AI Act), în “Fixing the bAIs” de la Aurora50. Am văzut campanii de empowerment pe zona de violență domestică, care le încurajează pe femei să nu rămână în relații abuzive – precum aplicația Bright Sky de la Vodafone, care oferă soluții reale pentru schimbare reală,” a explicat Denisa Armașu.

La rândul ei, Evelina Din se referă și la o voce mai puternică – femeile discută din ce în ce mai mult în spațiul public despre problemele reale cu care se confruntă și cer soluții pentru ele, sunt mai dispuse ca oricând să lupte pentru binele lor.

Potrivit Veronicăi Plăcintescu, în România, ca și în mare parte din Europa, o tendință semnificativă este umanizarea comunicării, cu accent pe valori, nevoi și experiențe personale. Acest lucru reflectă o mișcare internațională mai largă, în care un produs este văzut nu doar ca articol comercial, ci ca rezultatul muncii unor echipe care se conectează valoric cu un public divers și profund uman.

„Brandurilor li se cere din ce în ce mai mult să fie autentice, transparente și responsabile din punct de vedere social și să își respecte angajamentul de a avea un impact pozitiv. Această abordare evidențiază importanța înțelegerii și respectării identităților complexe ale consumatorilor moderni, favorizând loialitatea și conexiunea mai profundă cu aceștia”, a spus reprezentanta Oxygen.

„A prins superviteză, și noi ținem foarte aproape de această tendință, abordarea unor subiecte considerate tabu până recent, cum sunt viața intimă a femeii cu etapele ei biologice – mă refer la schimbările hormonale care intervin la diferite vârste, menopauza, afecțiuni specifice mai degrabă femeilor etc. Este cumva firesc, dacă ne gândim la evoluția globală a umanității, la creșterea speranței de viață, la evoluția medicinei și a științelor care țin de starea de bine (wellness), așadar scoaterea lor din zona de secrete bine păzite și introducerea lor în normalitate ajută foarte mult conștientizarea propriei evoluții și la îmbunătățirea calității vieții noastre”, a declarat Raluca Rotaru.

De asemenea, aceasta a remarcat o atenție continuă în ultimii ani acordată femeilor din industriile tehnice sau științifice (STEM), proiecte care încurajează înrolarea lor într-un spectru cât mai larg de arii economice. Poate fi considerată discriminare pozitivă, dar este una complet argumentată de egalitatea de șanse de care avem nevoie în societate.

„Și la nivel local a crescut semnificativ numărul proiectelor de conștientizare, informare și ajutare a femeilor aflate în situații vulnerabile: au fost victime ale traficului de ființe umane, ale violenței domestice, sunt mame minore, se află în imposibilitatea de a merge la școală din cauza condițiilor de viață – toate aceste situații care macină sănătatea societății noastre au nevoie să fie recunoscute, acceptate și, cu efortul nostru, al tuturor, rezolvate”, a concluzionat Raluca Rotaru.

Mai mult de atât, așa cum punctează Alina Galeriu-Olteanu, femeile au tendința de a fi mai chibzuite cu achizițiile în perioade de nesiguranță financiară. Există numeroase studii care arată faptul că, în ciuda stereotipului sexist ce portretizează femeia drept cheltuitoare, în realitate, contextul economic actual, nesiguranța la nivel economic și creșterea semnificativă a costurilor pentru produsele de bază le-a determinat pe femei să dezvolte un comportament de cumpărare mult mai cumpătat. Conform unui studiu Nielsen, 70% din femeile chestionate la nivel internațional au redus cheltuielile de bază ale gospodăriei în ultimul an, reducând costurile alocate pentru haine, gaze, electricitate și entertainment în afara casei.

De asemenea, numeroase studii arată apetența femeilor pentru a găsi cel mai bun deal și eficiența strategiilor de incentivare a achiziției prin oferirea de cupoane, coduri de reducere și alte instrumente promoționale similare. Concret, conform Euromonitor International Voice of the Consumer: Lifestyles Survey 2023, 46,3% din respondenții de gen feminin au declarat că preferă să găsească un chilipir și că această strategie de optimizare a costurilor le conferă confortul emoțional de a obține „value for money”.

„Cred că spațiul anglo-saxon – urmărit constant de noi – are branduri cu o comunicare mai radicală în ce privește temele feministe, care în România mi se pare încă foarte nișată. Eu observ că româncele au nevoie să fie în ton cu vremurile, dar cred că au propria interpretare a acestor teme. Eu ca bărbat văd feminismul din spațiul public românesc (deci implicit din marketing) mai incluziv, mai blând decât în Occident. Un lucru este cert – sunt foarte multe femei în poziții de decizie în marketing în România și cred că există multă atenție în comunicare pentru a fi incluzivă și coerentă pentru audiența feminină”, consideră Iulian Bărbulescu.

„O altă tendință globală este deschiderea tot mai mare către subiecte din sfera sănătății intime considerate până nu de mult tabu și descătușarea de tirania stereotipului de obiectificare a femeii. Astfel, sunt trending informațiile despre produse pentru perioada menstruală, discuțiile despre sexualitate și feminitate și noutățile privind produse și sfaturi medicale pentru femeile aflate la menopauză”, a spus Alina Galeriu-Olteanu.

Tocmai de aceea, potrivit acesteia, femeile încep să nu se mai rușineze de aceste subiecte, să democratizeze accesul la informații prețioase care le ajută să navigheze prin fiecare etapă din viață cu focus pe wellbeing și să se simtă din ce în ce mai bine în corpul lor. Astfel, punctează reprezentanta Galeriu & Partners PR, campaniile de educație și conștientizare pe aceste teme conexe cu sănătatea reproductivă, sexualitatea și senzualitatea din perspectiva feminină sunt pe cât de necesare, pe atât de la modă în 2024.

Sunt branduri care își asumă un domeniu și construiesc mult în jurul acestuia, crescând domeniul și importanța femeilor în cadrul său. Dar mesajele fiind relevante și corecte și pentru alte domenii.

Când noi dăm startul

Și avem și la noi exemple pozitive, care pot oricând inspira piețele internaționale. Astfel, în România există deja de cinci ani câte un gaming marathon în fiecare an dedicat femeilor din gaming. Scopul evenimentului este de a aplauda femeile care lucrează în industria dezvoltatoare de jocuri din România și a încuraja și alte femei să le urmeze parcursul, fiind scoase în față jucătoare profesioniste de esports.

„Creatoarele de conținut de gaming românce, pe YouTube sau Twitch, sunt urmărite de zeci de mii de fani din lumea întreagă. Sunt multe branduri precum Vodafone, Samsung, BCR care s-au raliat acestei direcții a noastre încă din primul an. Și au dezvoltat de-atunci chiar propriile platforme care pun în lumina reflectoarelor femeile din gaming. Vodafone chiar a câștigat premii cu o campanie născută anul trecut. Samsung a dezvoltat chiar un squad numit GRL Power”, a explicat Tudor Dăescu.

Partea interesantă este că România a fost cu un pas mare în fața celorlalte țări. Conform lui Dăescu, de-abia acum trei ani a apărut și la nivel internațional trendul de a încuraja femeile în această industrie. Și chiar și Federația Internațională de Esports a avut tocmai anul trecut prima ediție a unei competiții de esports feminine în cadrul Campionatului Mondial de Esports.

Ce nu ar trebui făcut?

„Mi-aș dori să nu mai văd stereotipii, clișee, dar nici abordări șocante doar de dragul de a crea controverse și a deveni (potențial) ”virale”. În 2024 încă se mai operează în advertising, pe de o parte, cu insight-uri care erau valabile cum zeci de ani, iar pe de altă parte, se adaptează local niște abordări controversate pentru care anumite audiențe locale încă nu sunt pregătite (și ajungi la a obține poate fix efectul opus celui dorit)” – Aela Cotabiță (Highlight PR)

„Ar fi de evitat generalizările. Femeile nu sunt o mulțime de indivizi identici de gen feminin, chiar dacă definiția tehnică ar fi aceasta, în practică lucrurile sunt mai complexe și nuanțate. Femeile sunt o colecție de tipologii diferite de oameni, cu dorințe, nevoi, priorități diferite în funcție de o mulțime de factori: mediu social, condiții economice, vârstă și așa mai departe.

O tânără femeie de 20+ care iese cu prietenele săptămânal și o animă aspirațiile pentru cariera pe care începe să o construiască va avea alte priorități și cu totul alte triggere emoționale decât o femeie 35+ care se întâlnește mai des cu mamele de la grădiniță sau școală decât cu vechile ei prietene, își reevaluează relația de cuplu din prisma schimbărilor survenite odată cu apariția copiilor și se forțează să rămână relevantă pe piața muncii sau cu o femeie de 45+ care începe să se confrunte cu neplăcerile menopauzei și internalizarea acestei tranziții către o nouă etapă a vieții sale, redefinindu-și feminitatea și sexualitatea dincolo de rolul de procreere.” – Alina Galeriu-Olteanu (Galeriu & Partners PR)

„Să nu mai presupunem – ca oameni de comunicare mai ales, să vorbim cu femeile din viața noastră pentru niște insight-uri reale. Să începem să ne depărtăm de stereotipurile cu care am crescut în minte.” – Evelina Din (SHOW the agency)

„Nu ar trebui să fii ignorant la ce se întâmplă în ziua de azi cu femeile din România, care sunt temele sociale, care sunt problemele, dar eu nu cred că un brand poate construi solid pe diferite trend-uri de moment, cum a fost #macarena. Adică tu nu poți avea ca brand o comunicare bazată doar pe femei 90-60-90 și brusc sari și tu pe #macarena și gata, arăți că îți pasă. Parcă e o disonanță acolo, nu? O problemă de autenticitate. Mult mai multe românce au studii superioare azi și devin din ce în ce mai educate și au nevoie de profunzime, de business-uri care să construiască relații stabile cu ele, nu doar să le ia banii și să le spună rânjind din când în când „eu te înțeleg”. Au loc niște mici revoluții în România de azi, niște transformări profunde și femeile sunt în centrul unora dintre ele.

Pentru a numi câteva – creșterea industriei și conversației despre mental wellness, educarea și dezvoltarea în nutriție, maturizarea și leadership-ul societății civile și a ONG-urilor… evoluțiile din parenting și, nu în ultimul rând, chiar zona creativă, unde m-aș aventura să spun că numărul de femei care fac ilustrație și design la un nivel foarte înalt este mult mai mare decât cel al bărbaților în ziua de azi. Deci aș spune că un brand trebuie să fie conștient și atent la nuanțe dacă are o audiență majoritar feminină, dar să cunoască femeile lor, care cumpără produsul lor. Ca atunci când iei un cadou, nu? Nu iei un cadou pentru femei. Iei un cadou pentru acea femeie. Așa ar trebui să fie și comunicarea.” – Iulian Bărbulescu (Cromatic Studios)

„Targetarea către femei vine la pachet cu stereotipare. Ca brand, aș sta departe de o împărțire în demografice care uniformizează, favorizând mai degrabă abordările incluzive, activarea comunităților, explorarea nișelor. La nivel de reprezentare, mai este încă mult loc de îmbunătățire, iar asta va ajuta noile generații să se poată identifica și inspira de la role models feminine reale, puternice. Brandurile au nevoie de o abordare mai autentică, lipsită de sexism, obiectificare, hipersexualizare și ageism.” – Denisa Armașu (Oxygen) 

„Aroganța nu este o soluție. Să ai atitudinea de ”eu știu mai bine/produsul meu știe mai bine/serviciul meu face mai bine” este limitativă și deloc ofertantă, iar persoana căreia îi este adresat produsul sau serviciul respectiv va desconsidera din start ce i se oferă, încă înainte de a-l încerca.” – Raluca Rotaru (Chapter 4 România)

Articolul a fost inițial publicat în Biz nr. 382 (16 aprilie – 16 mai 2024). Dacă dorești să primești Revista Biz prin curier, abonează-te aici.