Companiile învață și mai bine limbajul eco

Companiile învață și mai bine limbajul eco

La începutul acestui an, Puma a anunțat formarea unui „consiliu pentru tineret” format din influenceri ecologiști din generația Z, care va colabora cu brandul de îmbrăcăminte sport pentru a-și îmbunătăți practicile ecologice în general, inclusiv modul în care acestea sunt comunicate publicului țintă. Putem vorbi însă și pe plan local de astfel de inițiative?

Potrivit lui Dragoș Tuță, fondatorul Ambasadei Sustenabilității, companiile de peste tot în lume, nu doar din România, au nevoie urgentă de consilii consultative formate din specialiști și consultanți externi pentru că schimbarea modelului economic este atât de bruscă, încât este extrem de greu să realizezi tranziția și să controlezi procesul fără a face greșeli, bazându-te doar pe expertiză internă.

„Dacă am face o paralelă, este ca și cum suntem nevoiți să schimbăm direcția unui tren cu 90 grade, pe alte șine, în plină viteză. Dacă folosești doar informația din interiorul trenului, e foarte probabil să deraiezi. Apreciez efortul, încercările și experimentul celor de la Puma de a primi în sălile lor de consiliu și tineri demersul de a lua în serios opinia acestora, cu atât mai mult cu cât vorbim de generația Z. Cred că toate companiile au nevoie de consultanți din fiecare categorie de stakeholderi, deși provocarea este să asiguri integritatea acestor consilii”, spune Tuță. Și asta deoarece rolul lor trebuie să fie acela de a oferi feedback, nu de a fi ambasadori ai brandului.

„În viitor aceste consilii vor trece de la nivelul consultativ la cel decizional și vor avea inclusiv drept de veto în organizații. În România, sunt companii cu care deja discutăm despre astfel de inițiative, însă e important de menționat că nu vorbim despre consultanți sau reprezentanți externi care au vreun rol din perspectiva comunicării, ci proiecte interne și feedback oferit organizațiilor”, a adăugat Dragoș Tuță.

În colaborare crede și Irina Manole, Head of Sustainability & CSR la Oxygen, mai ales când este vorba despre sustenabilitate, că indiferent este vorba despre parteneriate publice, publice-private, cu societatea civilă sau consumatori. Tot mai mulți dintre noi simțim deseori că vocea nu ne este auzită, mai ales când se aduc în discuție subiecte de interes comun, cum sunt cele referitoare la acțiunile pentru mediu. Însă generația Z vine cu multă deschidere spre dialog și sunt promotorii unei schimbări spre mai bine.

„Sunt o generație multiculturală și nu cunosc bariere de conexiune, sunt foarte atenți la evoluția societății și la drepturile lor, prin urmare se așteaptă la o comunicare cât mai transparentă și autentică și vor să vadă că brandurile și companiile acționează și își respectă angajamentele. Astfel de colaborări apropie intenția brandurilor de a face bine de acțiune și în felul acesta se pot adapta mai repede schimbărilor și obiceiurilor de consum. Un sistem similar de colaborare vedem și la startup-uri, care încep să atragă cercetători pentru a găsi împreună soluții la provocările actuale. Cred că este important ca sustenabilitatea să fie accesibilă pentru toată lumea pentru că este văzută din ce în ce mai mult ca fiind o responsabilitate pentru noi toți”, a adăugat Irina Manole.

La rândul său, Sorin Duțoiu, Managing Partner la YOLO Media, punctează faptul că generația tânără a crescut într-o epocă în care problemele legate de mediu, schimbările climatice și sărăcia globală au devenit tot mai evidente și urgente. Accesul la informații și comunicarea rapidă prin intermediul internetului le-au permis să fie mai bine informați și conștienți de impactul negativ asupra planetei.

„Ei sunt, de altfel, și mai expuși acestor efecte negative ale schimbărilor climatice, întrucât de acțiunile din prezent depinde viitorul lor. De aceea, ei sunt preocupați de responsabilitatea socială și etică a companiilor și organizațiilor, dorind să sprijine branduri și proiecte care se angajează să aibă un impact pozitiv asupra societății și a mediului. Inițiativa Puma este binevenită și ar fi indicat ca un astfel de consiliu pentru tineret să fie înființat și în România. Ne-am dori să derulăm proiecte în care să îi implicăm și suntem siguri că împreună putem construi un viitor sustenabil”, a declarat Sorin Duțoiu.

Mai mult de atât, generația Z este generația consumatorilor maturi de mâine pentru care singura alegere a unui brand va fi cea pe principiul rezonanței cu brandul respectiv, arată Anda Sebesi, directorul de comunicare al Asociației CSR Nest și redactor-șef al Jurnalului de Sustenabilitate. Din această perspectivă, sustenabilitatea bine făcută va fi un atribut al multor branduri de top și un element diferențiator în mintea consumatorului. Cu alte cuvinte, așa cum explică Sebesi, brandurile care pariază pe influenceri din generația Z pentru a-și îmbunătăți practicile de sustenabilitate, sunt și cele care deschid calea unui dialog pe tema sustenabilității cu aceștia. Îi ascultă, încearcă să îi înțeleagă și să vină cu acel value proposition care să le ofere autenticitate în fața consumatorilor – fie ei Gen Z sau nu.

„În România sunt multe branduri internaționale sau mari românești care au strategii de sustenabilitate foarte bine puse la punct; pentru o colaborare de tipul «consiliului de tineret» format de Puma, este însă nevoie de o înțelegere foarte bună a acestui concept și de o trecere de la nivelul pur de activism de mediu la cel în care vii cu o soluție concretă la o problemă prin vocea unui exponent de generație credibil și cu ceva background în spate pe acest domeniu. Deci cred că din această perspectivă, mai avem puțin de așteptat”, a explicat Anda Sebesi.

Dialogul și călătoria brand-public

Brandurile cu gândire de viitor găsesc noi modalități de a implica publicul, creând un dialog mai onest care poziționează sustenabilitatea ca o călătorie pe care companiile și clienții o fac împreună, mai degrabă simple declarații. Cum procedează însă agențiile pentru a convinge companiile de această realitate și ca ele să nu vadă sustenabilitatea drept doar un trend trecător?

Potrivit Irinei Manole, preocuparea legată de sustenabilitate a devenit prioritară pentru tot mai multe companii, în ton cu schimbările și cu presiunile legislative de la nivel european. Criza climatică sau declinul biodiversității sunt realități la care suntem martori, iar nevoia de a accelera reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră ne demonstrează deja că sustenabilitatea nu mai este doar un trend.

„Într-adevăr, subiectul a devenit hot topic și la propriu și la figurat, companiile încep să simtă presiuni sociale și presiuni din partea stakeholderilor, motiv pentru care se comunică tot mai mult în jurul acestuia. Important este să înțelegem că nu poate exista comunicare, sustenabilă în lipsa unui cadru de acțiune, a unor schimbări sistemice, iar rolul nostru, al consultanților în comunicare devine tot mai important în a transmite mai departe acest mesaj”, a spus Irina Manole.

Mai mult de atât, potrivit acesteia, vedem deja cum tot mai mulți consumatori se uită la modul în care brandurile și companiile aleg să se implice în probleme legate de mediu, inegalitate socială, discută despre asta în spațiul public și fac alegeri mult mai conștiente bazate pe acești indicatori. Iar Irina a observat deja, în lucrul cu clienții Oxygen, cum comunicarea inițiativelor de sustenabilitate contribuie la creșterea reputației și au impact asupra brandului de angajator.

Una din prioritățile reprezentanților YOLO Media este de a se implica în proiecte cu o puternică misiune de sustenabilitate. Sunt determinați să contribuie la construirea unui viitor mai bun pentru umanitate și, în acest sens, oferă serviciile de consultanță și comunicare pentru asociații și ONG-uri locale și internaționale, care, prin activitatea lor, aduc o contribuție pozitivă în viețile oamenilor: de la colectarea și reciclarea deșeurilor de echipamente electrice și electronice (RESPO DEEE), până la creșterea gradului de awareness privind schimbările climatice cauzate inclusiv de producția de textile (Humana People to People).

„Credem cu tărie în această misiune și, în acest sens, avem un dialog eficient cu clienții noștri din diverse domenii de activitate, cărora le explicăm cât de important este să inițieze proiecte ce aduc o schimbare pozitivă ecosistemului. Consumatorii sunt din ce în ce mai conștienți de problemele de ordin ecologic cu care ne confruntăm și apreciază brandurile care demonstrează un angajament față de protecția și conservarea mediului înconjurător. Consumatorii caută activ produse și servicii care să se alinieze valorilor lor. Există multe modalități prin care brandurile se pot implica în acest sens, trebuie să existe doar deschidere și prioritizare în planul de activitate al acestora”, a afirmat Sorin Duțoiu.

La rândul ei, Anda Sebeși consideră că într-adevăr este lipsit de orice fel de îndoială faptul că „Sustainability is here to stay”, ceea ce înseamnă că a trecut de aproape un deceniu de la statutul de trend la cel de necesitate. Practic, în lumea de astăzi doar acele branduri care vor veni cu un value proposition foarte puternic pe zona sustenabilității, atât pentru clienții lor cât și pentru tot ecosistemul în care activează, vor reuși să rămână pe piață. Și asta, deoarece trăim într-o lume în care este evident pentru toți – indivizi și organizații – că dacă nu acționăm acum, nu știm cum va arăta viitorul pentru noi dar și pentru generațiile viitoare.

„Și nu mă refer aici doar la schimbările climatice al căror efect se face resimțit în ultimii ani tot mai profund, inclusiv în România. Sustenabilitatea este mult mai mult decât grija față de mediu, un topic care astăzi ține capul de afiș al tuturor comunicărilor, tocmai pentru că simțim pe propria piele, uneori destul de acut, consecințele unei dezvoltări economice bazate pe un consum excesiv. Sustenabilitate înseamnă grija față de oameni și etică în afaceri. Iar aceștia sunt pilonii pe care orice societate durabilă se fondează”, a spus Anda Sebeși.

Adoptarea sustenabilității nu este un demers singular; companiile singure nu pot face din lumea de astăzi un loc mai sustenabil, așa cum organismele de reglementare nu pot, singure să atingă acest deziderat.

„Clientul este în cele din urmă veriga de la capătul acestui întreg lanț pentru că la el ajunge rezultatul efortului conjugat dintre mediul public și cel privat în ceea ce privește adoptarea sustenabilității și implementarea unui întreg sistem economic bazat pe acest concept. Este foarte adevărat însă că, din perspectiva companiilor, sustenabilitatea trebuie privită din două puncte de vedere: cel al procedurilor interne din sfera ESG, care funcționează ca niște reguli stricte de la care companiile nu se abat, și cel dezvoltării / implicării în proiecte de sustenabilitate destinate mediului extern în care acestea își desfășoară activitatea”, explică Anda Sebeși.

Mai mult de atât, potrivit acesteia, dacă din perspectivă procedurală comunicarea, deși vizează publicul, nu îl implică neapărat, din perspectiva inițiativelor derulate pentru mediul extern publicul este 100% antrenat în discursul de comunicare. Și asta pentru că proiectele de sustenabilitate au nevoie de vizibilitate în fața publicului, printr-o comunicare onestă, transparentă, clară, și de la egal la egal.

„Pentru că publicul larg, din care fac parte și clienții finali ai unei companii de exemplu, este partenerul de drum lung al acesteia în implementarea conceptului de sustenabilitate. Iar un astfel de parteneriat brand – client pe zona sustenabilității se construiește doar printr-un dialog în care compania trece de la nivelul declarativ la cel de acțiune și prezintă concret ceea ce a construit în această direcție. Tot acest dialog onest cimentează relația brand – client și pune în funcțiune un mecanism economic între cele două bazat pe principiul: mă identific cu un brand pentru că mă reprezintă și ca atare, sunt dispus să îl cumpăr atâta timp cât se ține de promisiunea onestă de sustenabilitate. Până la urmă, și în zona sustenabilității se aplică aceleași reguli ca și în marketing: vii cu o propunere pe care clientul o acceptă, te ții de ea, deci îl fidelizezi”, a conchis directorul de comunicare al Asociației CSR Nest.

Management și alegeri

Fondatorul Ambasadei Sustenabilității punctează că sustenabilitatea nu este o călătorie, nici ceva trecător, sustenabilitatea este un model de management. La nivel mondial, economia s-a modificat, iar economia prezentului și viitorului este economia condusă după modelul de management sustenabil.

„În ultimii ani această tranziție către modelul de management sustenabil s-a intensificat din ce în ce mai mult, mai ales datorită faptului că Uniunea Europeană este organismul regional care accelerează cel mai puternic la nivel mondial în această în această tranziție economică. Prin urmare, nu vorbim nici de un trend, nici de alegeri pe care le fac doar unele branduri care sunt mai prietenoase, mai vizionare. Este vorba despre management organizațional”, a spus Dragoș Tuță.

Mai mult decât atât, potrivit acestuia, modelul de management sustenabil presupune un dialog continuu cu toți stakeholderii, deci și cu clienții, iar organizațiile care înțeleg și își conduc afacerile în mod sustenabil dau curs acestui demers cu părțile interesate. Fără un astfel de dialog care presupune atât conversații la propriu, cât și foarte multă transparență din partea organizațiilor, adaptarea la modelul economic sustenabil nu poate există.

„Așadar, este obligatoriu să fim transparenți ca manageri și, odată cu dovezile de transparență, cu accesul la informații pe care le oferim clienților, furnizorilor, comunităților, autorităților, să fim și pregătiți și să dezvoltăm instrumente prin care să primim feedback, idei și critici de la toți cei cu care interacționăm sau care interacționează cu afacerea pe care o conducem”, a accentuat Dragoș Tuță.

Sustenabilitatea este o temă relevantă indiferent de sectorul de activitate, iar reprezentanții Oxygen au început să se uite la propriile activități și operațiuni pentru că sunt conștienți că au un impact asupra amprentei de carbon a clienților, făcând parte din lanțul lor valoric. Și-au calculat voluntar amprenta de carbon și încearcă să facă un calcul cât mai granular de la an la an pentru a avea o imagine cât mai precisă asupra profilului de emisii. Implică toți colegii în acest proces și periodic organizează sesiuni de training și workshopuri pe teme de sustenabilitate relevante atât pentru agenție, cât și pentru clienții ei.

Dincolo de acest aspect, Irina Manole consideră că industria de comunicare are un rol esențial în educarea publicului. Ultimele studii ne arată clar că există un decalaj între intenție și acțiune în ceea ce privește adoptarea unor comportamente sustenabile. Sunt foarte mulți oameni care spun că și-ar dori să adopte un stil de viață mai prietenos cu mediul, dar nu dețin suficiente informații.

„Prin urmare, este nevoie să continuăm să stimulăm și să normalizăm comportamentele sustenabile, iar campaniile de comunicare să aibă această componentă importantă de educare, să aducă un beneficiu real în viața consumatorilor. Deși deschiderea și entuziasmul oamenilor de marketing și comunicare sunt mari, o industrie nu poate sensibiliza singură publicul larg. Este nevoie de infrastructura necesară la scară cât mai largă pentru a putea pune în practică teoria și de un efort concertat, de o abordare intersectorială între mediul privat, autorități, ONG-uri. Aceste parteneriate au un rol vital în a determina ritmul și amploarea necesare pentru schimbare”, a adăugat Irina Manole.

Opinia îi este susținută și de Sorin Duțoiu, care consideră că politicile de sustenabilitate nu reprezintă nicidecum un trend al momentului. Sunt o necesitate de care planeta și omenirea au nevoie, o temelie pe care trebuie să o construim pentru a avea un viitor. Cine nu conștientizează acest lucru va pierde din mai multe considerente.

„Așa cum procedăm și noi de atâția ani, o agenție de PR trebuie să includă componenta de sustenabilitate în strategiile de comunicare ale clienților săi, atât din rațiuni ideologice, cât și de business. Brandurile care sunt considerate responsabile din punct de vedere ecologic și social sunt mai susceptibile să câștige loialitate și recomandări pozitive din partea acestora”, a declarat Sorin Duțoiu.

Din fericire, pentru reprezentanții Ambasadei Sustenabilității nu mai este atât de mare nevoie să convingă companiile să adopte sustenabilitatea ca model de management deoarece la nivel european și în toate țările membre ale Uniunii Europene au apărut foarte multe obligații legale care le-au arătat deja managerilor din companii că nu își pot conduce afacerile în alt mod decât unul sustenabil. Misiunea sa este să promoveze modelul economic în care organizațiile private contribuie la rezolvarea problemelor sociale și de mediu continuând să fie eficiente din punct de vedere economic.

Promovează acest model pentru a-i ajuta pe manageri, iar afacerile să fie competitive și să beneficieze de oportunități în loc de a avea riscuri și de a pierde din competitivitate. Cum se întâmplă asta? Ajutându-i să înțeleagă în primul rând filosofia din spatele modelului de management sustenabil, iar în al doilea rând, însoțindu-i în parcursul de a descoperi beneficiile pe termen scurt, mediu și lung al acestui stil de management.

Un lucru important pe care îl fac la Ambasada Sustenabilității este să creeze cooperare între organizațiile care devin membru în Coaliția România Sustenabilă, program recunoscut de Guvernul României, pentru că așa pot fi învățate foarte multe lecții de la cei care experimentează acest nou model de management, identifică probleme și oportunități pentru a formula soluții.

Odată cu adoptarea unui model de management sustenabil, întreaga perspectiva a comunicării se schimbă. „Dacă performanțele financiare califică o companie drept stabilă, am trecut deja la performanțele non financiare care confirmă stabilitatea companiei. Aceasta este schimbarea pe care o aduce modelul de management sustenabil – nu mai vorbim doar de bani, vorbim de multe alte rezultate, costuri, zone de impact pe care până acum în mare parte le ignoram. Având în vedere că se deschid aceste teme numeroase din zona de mediu, social și din zona economică, care nu au legătură cu performanța financiară în mod direct, înseamnă că avem multe teme noi pe care trebuie să le comunicăm”, a declarat Dragoș Tuță.

De asemenea, sustenabilitatea fără transparență nu e posibilă. Prin urmare sunt de realizat multe activități de comunicare care țin de transparență. Vom vedea informații publice pe care companiile le fac din zone la care nici nu ne așteptam acum câțiva ani, de pildă amenzi, cazuri de angajați care au comportamente incorecte (care primesc/dau mită, de exemplu), vom vorbi și vom trata altfel accidentele de mediu, partea socială și modul în care se raportează managementul și organizațiile la angajați și la clienți. Toate aspectele ce țin de sănătate și siguranță în muncă devin mult mai active din punctul de vedere al comunicării.

„Prin urmare, agențiile de PR ar fi bine să înțeleagă și să ajute organizațiile să comunice mai mult, mai echilibrat, să-și asume public din timp greșelile sau lipsa performanțelor legate de impactul de mediu, impactul social și impactul economic, pentru că altfel vor avea riscuri operaționale foarte mari. Oamenii de comunicare din companii și din agenții au o mare responsabilitate față de consumatori, pentru că ei sunt cei care influențează mentalități, creează obiceiuri de consum și poziționează brandurile. Responsabilitatea celor ce creează mesajele brandurilor este de a spune adevărul, de a difuza mesaje transparente”, a explicat Dragos Tuță.

O privire în viitor

Cum s-a schimbat însă perspectiva companiilor în ceea ce privește trendul eco friendly și sustenabilitatea în ultimul an și în România? Anda Sebesi nu ar demarca în timp o schimbare în modul în care companiile privesc sustenabilitatea, pentru că sustenabilitatea este un demers pe termen lung, care necesită o abordare unitară și direcții clare care nu se schimbă (radical) de la un an la altul ci eventual se ajustează în funcție de realitățile care apar.

„Cred că mai degrabă ar trebui cu toții să observăm ce au făcut organizațiile în această direcție în ultimii ani, dacă și în ce măsură s-au ținut de planurile inițiale și cum își ajustează intervențiile. Dacă ar fi totuși să observ ce s-a schimbat în ultimul an, cred că sunt tot mai multe companii la nivel internațional – și care au și în România prezență – care abordează sustenabilitatea la un nivel tot mai de profunzime, comunică în mod coerent și clar ce fac în această direcție și se poziționează, prin proiectele pe care le derulează, ca promotori ai sustenabilității. Iar cu cât mai multe exemple de acest gen, cu atât avem șansa să începem să construim o societate cu baze sustenabile”, a spus Anda Sebesi.

În ceea ce îl privește, Dragoș Tuță crede că anul 2023 este anul în care managerii informați și preocupați de performanțele businessurilor au început să afle și să înțeleagă faptul că demersurile de comunicare trebuie să fie mult mai clare și informațiile trebuie să fie mult mai corecte. Fără a aduce în discuție greenwashing-ul, informațiile parțiale, trunchiate nu mai pot fi vehiculate în spațiul public. Sunt inițiative legale la nivel european care reglementează comunicarea din acest punct de vedere, așadar, crede că marele câștig al acestui an este debutul acestei dezbateri și faptul că managementul din companii este implicat în această dezbatere a comunicării oneste, modeste, transparente.

Comunicarea se schimbă și va deveni mult mai echilibrată, cu mult mai puține laude. „Un alt lucru important pe care acest an îl aduce este dezbaterea din jurul schimbării directivei de raportare de sustenabilitate. Deși lucrurile nu sunt o noutate și probabil nu au surprins atât de mult, a crescut numărul companiilor care iau în serios această temă și acest trend ascendent este îmbucurător. Din punctul de vedere al comunicării cu consumatorul final, este evident că la nivel global consumatorii/clienții caută atât produse eco-friendly, cât și servicii/ produse sustenabile și nu doar ecologia este ceea ce caracterizează motivația achizițiilor. În acest moment, doar managerii ignoranți nu iau în serios această temă când fac planurile de business sau supervizează implementarea proiectelor”, a conchis fondatorul Ambasadei Sustenabilității.

Componenta de sustenabilitate este prezentă în activitatea multor clienți ai YOLO Media, indiferent de domeniul de activitate. Pe măsură ce lumea se confruntă cu provocări ecologice majore și cu resurse limitate, sustenabilitatea devine crucială și pentru supraviețuirea și creșterea afacerilor. Brandurile sunt conștiente că, dacă integrează practicile sustenabile în strategiile lor, sunt mai bine poziționate să se adapteze la schimbările viitoare.

În plus, consideră Sorin Duțoiu, este important să educăm consumatorii pentru a adopta comportamente sustenabile și să îi sprijinim pe aceia care deja o fac de ceva timp. E necesar să construim o relație de colaborare solidă între branduri și publicul acestora pentru a conștientiza că împreună pot contribui la construirea unui viitor sigur.

Prin activitatea YOLO Media, Sorin Duțoiu și colegii lui educă publicul în vederea gestionării corecte a deșeurilor de echipamente electrice și electronice, în vederea limitării supraconsumului de produse textile, derulează campanii de ecologizare a spațiilor verzi și sprijină inițiativele marilor branduri de produse cosmetice de a lansa alternative curate, care protejează sănătatea consumatorilor și a mediul înconjurător, atât prin compoziția acestora, cât și prin alegerea tipurilor de ambalaje reciclabile.

„Anul 2023 este, pentru noi, cel mai activ în proiecte cu componentă sustenabilă și estimăm că 2024 va intensifica și mai mult acest tip de activitate, existând presiunea impusă de schimbările climatice din ce în ce mai puternice, mai alerte și mai simțite de fiecare dintre noi”, a spus Sorin Duțoiu.

În cazul companiilor care fac parte dintr-un grup și care au obligația raportării non financiare, angajamentele de sustenabilitate sunt integrate în soluții de business și au o foaie de parcurs clară privind strategia și inițiativele de sustenabilitate. În cazul IMM-urilor, însă, sustenabilitatea este încă la nivel de voluntariat, iar companiile care aleg să aibă un plan de acțiuni pentru climă și să își regândească modul de operare vor avea cu siguranță un avantaj competitiv.

„Se observă o calitate crescută a discursului și au apărut întrebări critice din partea celor responsabili de sustenabilitate, mai ales în ultimul an, când s-a discutat tot mai mult despre noua directivă CSRD, care va impune raportarea după un nou set de standarde – European Sustainability Reporting Standards (ESRS). CSRD va fi transpusă în lege locală cel târziu până la jumătatea anului viitor și probabil că pentru multe companii atunci se va produce declicul și vor începe să lucreze la o strategie de sustenabilitate”, punctează Irina Manole.

Mai mult de atât, ea și colegii ei de la Oxygen observă că perspectiva a început să se schimbe, iar această evoluție se vede și din modul în care s-a transformat CSR-ul. Iar asta se întâmplă deja de câțiva ani. Dacă înainte campaniile de responsabilitate socială erau punctuale, acum sunt integrate într-o strategie mai largă de sustenabilitate, au căpătat o structură și sunt gândite în jurul celor 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă ale ONU.

„Cum sustenabilitatea a devenit un subiect principal de interes pentru mediul de business, ne așteptăm ca în următorii ani tot mai multe companii să se concentreze pe angajarea oamenilor pregătiți pentru a face față provocărilor în sfera sustenabilității și să își extindă bugetele pentru echipele de sustenabilitate pentru a se putea alinia directivelor și a-și îndeplini obiectivele”, a completat Irina Manole.

„Așteptările mele de la 2024 sunt să văd un număr mult mai mare de rapoarte de sustenabilitate și inițiative de comunicare a demersurilor și proiectelor de business cu privire la sustenabilitate, care să nu mai fie timide. Mă aștept să văd eforturi de comunicare în care multe companii să ne spună transparent ce au schimbat în mecanismele și activitatea lor astfel încât impactul de mediu, social și economic să fie îmbunătățit”, a concluzionat Dragoș Tuță.

Articolul a fost inițial publicat în Biz nr. 376 (16 septembrie – 16 octombrie 2023). Dacă dorești să primești Revista Biz prin curier, abonează-te aici.