Companiile din România, în fața provocărilor disruptive

Companiile din România, în fața provocărilor disruptive

Majoritatea companiilor din România se concentrează pe exploatarea succesului modelului de business actual și sunt mai puțin atente la tendințele din piață, care le pot zdruncina poziția, arată cel mai recent sondaj EY derulat în România. 

Sondajul a avut la bază un chestionar online aplicat la nivelul a 310 lideri de organizație din România, pentru a măsura cât de pregătite sunt companiile locale să răspundă provocărilor disruptive. Acesta este parte a unui demers mai vast al think-tank-ului EY-EYQ.  

Pe baza chestionarului aplicat, EY distinge trei niveluri ale pregătirii companiilor pentru schimbările aduse de cea de a patra revoluție industrială. Acestea sunt asociate, la modul metaforic, celor trei etape din viața unui fluture: stadiul de omidă, stadiul de crisalidă și o metamorfoză spectaculoasă la stadiul de adult, ca fluture.

Omidă – majoritatea companiilor, adică 263, se află în acest stadiu, în care exploatează produsele și serviciile existente deja în modelul de business actual, fără să investească în pregătirea pentru schimbarea  disruptivă.

Crisalidă – reprezintă un grup mai mic de 42 de companii, care și-a asumat transformarea digitală și care formează o cultură a inovației în interiorul companiei.

Fluture – cel mai mic grup de companii – 5, cele care s-au transformat deja și care și-au asumat misiunea de a fi disruptive, mai degrabă decât de a fi doar inovatoare.

În studiul global EY, nivelul de pregătire pentru schimbările disruptive, așa cum este evaluat de respondenți, este împărțit oarecum egal între cei care consideră că sunt foarte bine pregătiți sau bine pregătiți și cei care nu cred că sunt pregătiți sau sunt prea puțin pregătiți. Și în România, răspunsurile sunt aproximativ echilibrate între cei foarte pregătiți și cei mai puțin pregătiți, dar extremele sunt mai bine reprezentate.

În România, în jur de 48% dintre companiile respondente consideră că sunt pregătite pentru a face față schimbărilor disruptive. De fapt, nivelul de pregătire pentru schimbare este mult mai scăzut decât cel care rezultă din autoevaluarea inițială, atunci când se iau în calcul inițiativele specifice de leadership, cultură, inovație și deschidere la ce se întâmplă în exterior.

”Lumea se schimbă rapid, iar noile tehnologii au potențialul de a schimba din temelii industrii. Această realitate înseamnă, în primul rând pentru companii, oportunități care așteaptă să fie fructificate. Companiile de succes ale viitorului vor fi cele care nu doar adoptă noile tehnologii, ci care generează ele însele schimbarea”, a declarat Aurelia Costache, Partener EY România, Liderul Departamentului de Asistență în Afaceri .

Forțele disruptive cu cel mai mare impact în sectorul de activitate al companiilor au fost identificate ca fiind următoarele:

• Schimbarea comportamentului consumatorilor și clienților (64%)
• Tehnologiile digitale și transformarea modelului de business ca rezultat al acestora (39%)
• Competiția în creștere (31%)
• Amenințarea din partea competitorilor foarte digitalizați (17%)

Atributele care țin de stimularea inovației  prin colaborări externe și deschidere către exterior au înregistrat unele dintre cele mai mici procente atât la nivel global, cât mai ales la nivel local. Astfel, atât în România, cât și la nivel global, doar 36% dintre companii identifică și evaluează semnele care pot indica tendințe în stadiu incipient.

54% dintre companiile respondente declară că dezvoltă inițiative privind stimularea angajaților pentru a gândi inovator, iar în cazul a doar 18% dintre companii, angajatii își pot aloca timp pentru a inova.

Sub presiunea de a răspunde schimbărilor disruptive din economie, de multe ori companiile ajung să intre într-un “teatru al inovației”. Ceea ce implică investiții în inițiative cu vizibilitate mare, dar fără să se ajungă ca aceste eforturi să fie internalizate într-o strategie de business, care să și susțină în mod consistent efortul de a inova în cadrul organizației.

În acest moment, companiile de top din România se află în fața unei alegeri: se pregătesc pentru  transformare, mai întâi ca și crisalidă, apoi ca fluture, sau rămân blocate în stadiul de omidă? Dacă aleg să rămână ca în prezent, va fi pusă sub semnul întrebării poziția pe care o vor ocupa în piață în viitor, în cazul în care riscurile disruptive se materializează.