Comisia Europeană estimează o contracție de 6% a economiei românești

Comisia Europeană estimează o contracție de 6% a economiei românești

Comisia Europeană estimează o contracție de 6% a PIB-ului României anul acesta și o creștere de 4% în 2021.

Economia României a arătat semne de rezistenţă în primul trimestru din acest an. PIB-ul a crescut cu 2,4% în ritm anual şi cu 0,3% în ritm trimestrial, sprijinit în principal de consumul privat şi de acumularea de stocuri. Formarea brută de capital fix a continuat să crească, deşi într-un ritm semnificativ mai lent decât pe ansamblul lui 2019. Exporturile nete au afectat creşterea, deoarece acestea au scăzut în urma reducerii cererii externe, arată previziunile economice de vară ale  Comisiei Europeane (CE).

În urma măsurilor de izolare adoptate pentru limitarea pandemiei de coronavirus (COVID-19), se estimează un declin semnificativ al economiei româneşti în trimestrul doi din 2020. Consumul privat ar urma să scadă, ca rezultat al restricţiilor asupra circulaţiei persoanelor şi al veniturilor mai scăzute, apreciază Executivul comunitar.

Un al doilea val de infecţii în România sau la unul dintre principalii parteneri comerciali ai săi ar putea întârzia redresarea economiei.

Incertitudinile vor afecta semnificativ deciziile de investiţii din acest an, deşi activitatea din construcţii ar putea oferi motive de optimism. Reducerea activităţii economice a principalilor parteneri comerciali ai României va avea repercursiuni asupra exporturilor. Per ansamblu, după o scădere semnificativă în primul semestru din 2020, activitatea economică ar urma să se îmbunătăţească în semestrul doi, deoarece restricţiile sunt ridicate gradual, şi să crească şi mai mult în 2021, arată CE.

Scăderea semnificativă a preţurilor la energie, precum şi cererea diminuată, ar urma să reducă presiunile inflaţioniste în 2020, compensând aşteptata creştere a preţurilor la alimente, în urma întreruperilor în lanţurile de aprovizionare şi ca rezultat al secetei.

Atenție la fiscalitate!
Riscurile la adresa perspectivelor de creştere ar putea fi revizuite în sens negativ, avertizează Comisia Europeană. Un al doilea val de infecţii în România sau la unul dintre principalii parteneri comerciali ai săi ar putea întârzia redresarea economiei. În plus, un factor important este modul în care autorităţile rezolvă temerile privind traiectoria fiscală de dinainte de pandemie, care, dacă nu va fi rezolvată, ar putea afecta în cele din urmă încrederea investitorilor, ar putea duce la costuri de finanţare mai ridicate şi la o creştere mai lentă, se arată în raportul publicat de Comisia Europeană.

Recesiune profundă în UE, contracție de 8,3% în zona euro

Economia UE se va confrunta anul acesta cu o recesiune profundă ca urmare a pandemiei produse de coronavirus, în pofida răspunsului politic rapid și cuprinzător la nivel UE și la nivel național. Din cauza faptului că eliminarea restricțiilor de deplasare a persoanelor are loc mai lent decât s-a estimat în previziunile noastre din primăvară, impactul asupra activității economice în 2020 va fi mai semnificativ decât s-a anticipat, arată raportul CE.

Potrivit previziunilor CE, economia zonei euro va înregistra o contracție de 8,7 % în 2020 și o creștere de 6,1 % în 2021.

Se preconizează că economia UE se va contracta cu 8,3 % în 2020 și va crește cu 5,8 % în 2021. Se preconizează, prin urmare, că în 2020 contracția va fi semnificativ mai mare de 7,7 %, cifra estimată pentru zona euro, și de 7,4 %, cifra estimată pentru UE în ansamblul său în previziunile din primăvară. La rândul său, creșterea va fi în 2021 ceva mai puțin solidă decât s-a previzionat în primăvară.

„Coronavirusul a secerat viața a mai mult de jumătate de milion de oameni pe mapamond, o cifră care crește pe zi ce trece – în unele părți ale lumii într-un ritm alarmant. Previziunile în discuție indică efectele economice devastatoare ale acestei pandemii. Răspunsul politic pe teritoriul întregii Europe a contribuit la atenuarea șocului pentru cetățenii noștri, însă această situație continuă să creeze tot mai multe divergențe, inegalități și o insecuritate crescândă. Iată de ce este atât de important să ajungem la un acord rapid cu privire la planul de redresare propus de Comisie – pentru a le insufla economiilor noastre mai multă încredere și a le asigura o finanțare suplimentară în acest moment critic”, a declarat Paolo Gentiloni, comisarul pentru economie.

Este de așteptat ca redresarea să înceapă să producă efecte în a doua jumătate a anului 2020, arată CE.

Impactul pandemiei asupra activității economice era deja considerabil în primul trimestru al anului 2020, cu toate că majoritatea statelor membre au început să introducă restricții de deplasare a persoanelor abia la jumătatea lunii martie. Întrucât a intervenit o perioadă mult mai lungă de perturbări și au fost aplicate restricții de deplasare a persoanelor în al doilea trimestru al anului 2020, se estimează că producția economică s-a contractat mult mai mult decât în primul trimestru.

Cu toate acestea, datele preliminare pentru mai și iunie sugerează că este posibil ca perioada cea mai grea să fi trecut. Conform estimărilor, redresarea va începe să producă efecte în a doua jumătate a anului, deși aceasta va rămâne incompletă și inegală de la un stat membru la altul.

Șocul produs de pandemie asupra economiei UE este simetric în condițiile în care pandemia a afectat toate statele membre. Cu toate acestea, se preconizează că atât scăderea producției în 2020, cât și intensitatea relansării economice în 2021 vor varia foarte mult. Conform estimărilor, diferențele în ceea ce privește amploarea impactului pandemiei și forța redresării de la un stat membru la altul vor fi și mai pronunțate decât s-a estimat în previziunile din primăvară.

Riscuri deosebit de mari

Riscurile care planează asupra acestor previziuni sunt deosebit de mari și se concentrează în principal pe o evoluție negativă, avertizează CE.

Amploarea și durata pandemiei, precum și ale restricțiilor de deplasare a persoanelor care ar putea fi necesare în viitor rămân în mare parte necunoscute. Conform scenariului care stă la baza previziunilor, relaxarea restricțiilor de deplasare a persoanelor va continua și nu va exista un „al doilea val” de infecții. Există riscuri considerabile ca piața forței de muncă să fie mai afectată pe termen lung decât s-a estimat și ca dificultățile legate de lichidități să se transforme în probleme de solvabilitate pentru multe întreprinderi. Stabilitatea piețelor financiare este expusă riscurilor și există pericolul ca statele membre să nu poată coordona suficient răspunsurile strategice naționale. Imposibilitatea ajungerii la un acord cu privire la relațiile comerciale viitoare dintre Regatul Unit și UE ar putea duce, de asemenea, la o creștere mai redusă, în special pentru Regatul Unit.

La un nivel mai general, politicile protecționiste și o îndepărtare excesivă de lanțurile globale de producție ar putea avea la rândul lor efecte negative asupra comerțului și a economiei mondiale.

CE arată însă că există și posibilitatea găsirii rapide a unui vaccin împotriva coronavirusului. Propunerea Comisiei de plan de redresare, concentrată pe un nou instrument, NextGenerationEU, nu este luată în calcul în aceste previziuni, deoarece încă nu s-a ajuns la un acord în privința sa.

Într-un sens mai general, nu poate fi exclusă o relansare economică mai rapidă decât se estima, în special dacă situația epidemiologică permite o eliminare mai rapidă decât se preconizase a restricțiilor rămase.

Comisia Europeană publică în fiecare an două seturi de previziuni detaliate (în primăvară și în toamnă) și două seturi de previziuni intermediare (în iarnă și în vară). Previziunile intermediare cuprind valorile anuale și trimestriale ale PIB-ului și ale inflației tuturor statelor membre pentru anul în curs și pentru anul următor, precum și date agregate pentru UE și zona euro.