Coface: Economia globală încetinește în 2024. România primește rating corporativ îmbunătățit, de la B la A4

Reading Time: 4 minute

Pentru al treilea an consecutiv, economia mondială va încetini până la 2,2% în 2024, după un avans de 2,6% anul trecut, potrivit Barometrului riscurilor sectoriale și de țară Coface.

După un 2023 oarecum turbulent, dar mai bun decât se aștepta, 2024 se prefigurează ca un an incert, atât din punct de vedere (geo)politic, cu peste 60 de alegeri naționale – prezidențiale și/sau legislative – cât și din punct de vedere economic, cu riscuri în creștere într-o economie globală care încetinește. În acest context, Coface a modificat 13 evaluări ale riscului de țară (12 îmbunătățiri și 1 retrogradare) și 22 evaluări ale riscului sectorial (17 îmbunătățiri și 5 retrogradări), reflectând o îmbunătățire semnificativă a perspectivelor de evoluție într-un mediu care rămâne extrem de instabil și nesigur.

Coface a crescut ratingul României pe zona de risc de țară de la B (risc oarecum ridicat) la A4 (rezonabil). Coface estimează că, în 2024, PIB-ul țării noastre va accelera creșterea, care va fi stimulată de investiții și consumul casnic. Vânzările din retail vor crește, rata șomajului va scădea, iar salariile vor continua să crească. Un alt factor pozitiv va putea fi absorbția fondurilor din PNRR, care anul trecut au totalizat 9,2 miliarde de euro, reprezentând 3,2% din PIB.

Creșterea globală rezistă presiunilor

Deși economia globală va încetini, își va continua totuși creșterea în 2024, cu 2,2%. Chiar dacă lucrurile par să fie pe drumul cel bun în SUA, activitatea economică ar trebui să continue să scadă în prima jumătate a anului. Acest lucru este influențat de cheltuielile gospodăriilor, mai ales că stocul de economii în exces acumulat în timpul pandemiei, care este acum în mare parte epuizat, va continua să scadă.

Economia chineză, care părea că și-a recăpătat ritmul de evoluție în a doua jumătate a anului 2023, încheind anul cu o creștere a PIB-ului de 5,2%, puțin peste ținta oficială de creștere, stagnează la începutul acestui an. Revenirea consumului rămâne fragilă, iar preocupările legate de corecția pieței imobiliare, soluționarea datoriei publice locale și presiunile deflaționiste continuă să afecteze investițiile private și sentimentul consumatorilor.

Europa va fi marcată de stagnare în prima jumătate a anului. Industria prelucrătoare continuă să fie afectată de costuri ridicate și cerere externă lentă.

Inflația și ratele dobânzilor continuă să pună probleme companiilor

În ciuda unei scăderi în 2023 și a unei tendințe pozitive pe termen scurt, inflația de bază este încă de două ori peste ținta băncii centrale în majoritatea zonelor monetare dezvoltate. Provocarea pentru 2024 constă în a umări dacă înăsprirea monetară din ultimele 18 luni este suficientă pentru a reduce și menține inflația la 2%.

Piața tensionată a muncii, cu rate ale șomajului sub nivelul lor structural, niveluri istorice ale locurilor de muncă vacante și dinamica susținută a salariilor, sugerează că bătălia nu a fost câștigată – indiferent de eventualele șocuri de ofertă care ar putea apărea în mediul geopolitic actual.

Ratele de dobândă cu care s-au obișnuit toți agenții – gospodării, întreprinderi și guverne – în ultimii cincisprezece ani sunt acum de domeniul trecutului, ratele urmând să rămână ridicate pe tot parcursul anului în toate economiile avansate.

Așteptările pieței de până la 6 reduceri de dobândă (de 25 pb[1] fiecare) pe parcursul anului par excesive, pe ambele maluri ale Atlanticului. În Europa, în ciuda impulsului slab al activității, presiunile inflaționiste de bază încă peste 2% nu ar trebui să permită BCE – și Băncii Angliei – să înceapă relaxarea monetară înainte, în cel mai bun caz, de vara lui 2024.

Acest mediu economic nefavorabil va menține companiile într-o situație dificilă. O accelerare bruscă a numărului de insolvențe este, prin urmare, unul dintre principalele riscuri negative pentru scenariul de bază Coface.

Economiile emergente stimulează creșterea globală, dar eterogen

În 2024, țările emergente vor fi principalele motoare ale economiei globale, contribuind cu 1,7 puncte procentuale la creșterea de 2,2% a PIB-ului mondial. Economiile emergente vor reprezenta, așadar, trei sferturi din creșterea globală, cea mai mare din 2013. Asia de Sud-Est va fi din nou una dintre cele mai dinamice regiuni, cu o creștere de 4,6%, după 4% anul trecut.

Cele mai sărace și mai îndatorate țări se vor confrunta cu dificultăți mai mari. Cu rate ale dobânzilor ridicate și un dolar puternic, o reapariție a default-urilor suverane este posibilă. Unele țări sunt deja în faliment sau în prag de faliment, cum ar fi Sri Lanka, Ghana, Etiopia, Malawi, Pakistan și Laos.

Costul transportului maritim crește

Instabilitatea din regiunea Mării Roșii este o amenințare majoră pentru traficul maritim. Această rută comercială oferă acces la Canalul Suez, cea mai rapidă rută maritimă care leagă Europa (în special Rotterdam sau Londra) de Asia. Prin aceasta trec aproximativ 12% din comerțul mondial și 30% din traficul mondial de containere.

Având în vedere amenințarea din regiune, majoritatea companiilor de transport maritim evită deja Canalul Suez și optează pentru Capul Bunei Speranțe, în jurul continentului african dar care adaugă peste zece zile la durata călătoriei.

Pentru cei care continuă să-l folosească, costurile de securitate și asigurări cresc vertiginos. Pentru a compensa aceste costuri, transportatorii își redirecționează navele către rutele comerciale europene și mediteraneene, ceea ce reduce spațiul disponibil pentru mărfurile care trec prin rutele transpacifice și nord-sud, rezultând în tarife mai mari.

În ciuda creșterilor tarifelor de transport care s-au dublat de la Shanghai și chiar s-au triplat pe unele rute către Europa, acestea sunt încă, în medie, sub nivelurile record de la începutul lui 2022. Deocamdată, impactul inflaționist va fi izolat – de ordinul a 0,1 puncte de inflație la nivel global (0,2 puncte în Europa) și nu pare de natură să deraieze scenariul central Coface.