Codruța Vulcu (ARTmania Festival): „Îmi doresc ca această ediție să fie una de reconectare, reîntâlnire și rearmonizare a noastră cu comunitatea”

Codruța Vulcu (ARTmania Festival): „Îmi doresc ca această ediție să fie una de reconectare, reîntâlnire și rearmonizare a noastră cu comunitatea”

Cea de-a 15-a ediție a Festivalului ARTmania de la Sibiu are loc între 22-24 iulie 2022, line-up-ul fiind format din Mercyful Fate, Meshuggah, Transatlantic, Stoned Jesus, Testament, Cult of Luna, Leprous, The Pinneaple Thief, The Vintage Caravan, Dordeduh, Alternosfera, Bucovina, Taine. Participarea Stoned Jesus la festivalul ARTmania vine ca urmare a lansării proiectului ARTery (artery.community) de către organizatorii festivalului, în parteneriat cu Music Export Ukraine și cu Pohoda Festival (Slovacia).

Am vorbit cu Codruța Vulcu, Festival Director ARTmania, despre ARTery și țelurile ei, alegerea artiștilor din acest an, adaptarea la noua realitate, țeluri și așteptări.

Cum a venit ideea lansarii ARTery?

După cum sugerează și numele, ARTery reprezintă însăși transpunerea definiției unei artere – un vas sangvin care transportă sânge plin de oxigen din inimă, către toate țesuturile corpului – în tot ce înseamnă sectorul creativ european, care reprezintă acest corp numit Cultură.

Transpus la nivelul culturii, a industriei muzicale și a evenimentelor live, ARTery este o rețea pan-europeană menită să îi ajute pe creativii ce au reușit să scape din zone de conflict (cum e cazul ucrainenilor) să îşi găsească locuri de muncă în Europa. Este o mişcare al cărei scop principal este acela de a-i susţine pe artiştii şi profesioniştii din sectoarele creative care au fost forțați să plece țara lor și de a-i sprijini în eforturile de a-şi continua vieţile cu demnitate în ţările care îi găzduiesc.

Ideea a venit din realitatea sumbră adusă de războiul de lângă noi, o realitate pe care generația noastră nu a mai trăit-o niciodată. Iar tocmai în aceste contexte de criză avem obligația fundamental umană de a-i ajuta, cu ce putem, pe cei aflați în pericol.

Dincolo de nevoile imediate ale persoanelor refugiate din Ucraina, legate de siguranță și de supraviețuire care au fost și continuă să fie acoperite de autoritățile din diferite state și de societatea civilă, există o serie de nevoi importante pe termen mediu și lung.

Persoanele care ajung brusc într-o țară străină, adeseori fără cunoștințe, fără a știi prea bine locul respectiv, se regăsesc în imposibilitatea de a obține o sursă de venit pentru a avea un trai decent. Sau locul de muncă găsit este de multe ori unul în car nu pot să-ți pună în evidență talentul și experiența acumulate în profesia în care respectivele persoane au lucrat până la momentul izbucnirii războiului.

Iar ARTery, vine să umple tocmai acest decalaj foarte ridicat între talentul, expertiza unei persoane și oportunitățile întâlnite într-o țară cu totul străină, jucând rolul unei punți care face legătura artistului/ profesionistului refugiat cu un rol pe măsura potențialului său, ajutându-l astfel să se integreze măcar pe termen mediu în societatea care îi este gazdă.

Proiectul îi ajută să-și asigure traiul prin continuarea activității profesionale în domeniul în care s-au specializat (să-și poată continua viața cu demnitate, în ciuda contextul extrem de dificil în care se afă ei și familiile lor) până la momentul în care se pot întoarce pentru a trîi în siguranță în țara lor.

Cum a fost ea primită până acum și ce vă propuneți?

Ne-am bucurat că am găsit multă deschidere și mobilizarea din partea unor nume mari ale industriei europene de evenimente live, cu toții simțind nevoia de a oferi ajutor concret, pe termen mediu și lung, unor profesioniști aflați într-o situație adeseori disperată.

Proiectul a fost lansat împreună cu Music Export Ukraine, s-au alăturat și Pohoda Festival (Slovacia), Full Force Festival (Germania), European Music Exporters Exchange (Belgia), MENT Festival & Conference (Ljubljana), splash! Festival (Germania), Goodlive (Germania), MELT Festival (Germania), Superbloom Festival (Germania), International Live Music Conference (ILMC) și discuțiile continuă.

Cum te implici tu și proiectele pe care le reprezinți?

ARTmania este co-fondatorul ARTery și creierul din spatele acestui proiect, programul fiind lansat, cum spuneam, împreună cu Music Export Ukraine și festivalul Pohoda din Slovacia.

În afara faptului că împreună cu celelate entități ne ocupăm și lucrăm efectiv ca acest proiect să se întâmple, discutăm cu organizatori din întreaga Europoă pentru a atrage din partea lor job-uri pe această platformă. În plus, am deschis și noi câteva poziții.

De asemenea, la festivalul ARTmania am oferit un slot pe scena mare unei trupe ucrainene – Stoned Jesus, un trio cunoscut, de altfel, la nivel european.

Cum funcționează mai exact?

Organizatorii din sectoarele creative din întreaga Europă oferă poziții vacante (pe diferite specializări – de la job-uri de logistică sau producție la roluri de creație) iar acestea sunt publicate pe platforma ARTery.

Partenerii noștri ucraineni (Music Export Ukraine) le popularizează în rândul persoanelor de naționalitate ucraineană aflate încă în Ucraina pentru job-urile la distanță sau în rândul persoanelor care sunt deja refugiate în alte țări. Iar apoi discuțiile continuă pentru stabilirea detaliilor finale și începerea activității.

Industria muzicii live a fost zdruncinată și puternic impactată de pandemie. Cât de mult a fost influențată și mai este și de război?

Cei doi ani de activitate înghețată au avut în mod cert efecte pe mai multe planuri. De la o incertitudine constantă și reprogramarea turneelor la nivel global (în mai multe rânduri), la lipsa de venituri, cuplată cu cheltuieli constante (utilități, rate, chirii).

La acestea se mai adaugă și exitul personalului specializat și reprofilarea acestuia în alte industrii din cauza faptului că supraviețuirea devenise imposibilă.

Toate acestea își arată deja efectele chiar și fără a pune la socoteală situația din țara învecinată. În ceea ce privește acest subiect, cu siguranță războiul a imprimat o stare de tensiune și de îngrijorare mai ales la noi în țară.

Dacă ne referim propriu-zis la industria noastră, și la scena rock-metal în special, există o serie de nume valoroase din Ucraina care au ales să se alăture eforturilor de apărare ori sunt blocați în zonele în care se dau lupte. Ceea ce este dramatic în primul rând la nivel uman.

Ce ne bucură măcar puțin este că, prin proiectul ARTery, am reușit să dăm o mână de ajutor și îi aducem în line-up pe cei de la Stoned Jesus, o trupă din Ucraina cunoscută la nivel european.

Din câte am putut vedea în jur, contextul acesta dramatic a adus cu sine o nevoie acută de a face bine și de a da o mână de ajutor celor care au fugit din calea războiului. Ceea ce ne oferă și un pic de speranță și de încredere în umanitate.

Cum își revine industria muzicală din România, din punctul tău de vedere?

Spre deosebire de alte țări, în România, acest sector economic nu a beneficiat de sprijinul despre care s-a tot discutat de trei ani încoace, în ciuda titlurilor din presă din care se înțelegea ca ajutoarele au fost oferite.

Mult discutata schemă de ajutor pentru sectorul cultural a rămas în continuare, din păcate, o discuție netranspusă încă în realitate. De unde ne putem da seama cam care e presiunea economică resimțită de firmele care-și desfășoară activitatea în acest domeniu și cât de important este ca susținerea promisă din partea statului să vină.

Este nevoie de sprijin pentru ca cei care activează în această zonă să poată rămâne în continuare competitivi cu piața europeană și mai este nevoie ca noi, publicul, să înțelegem că actul artistic și actul de cultură reprezintă servicii oferite de profesioniști în schimbul unei remunerații (bilet, abonament la un concert/ o piesă de teatru/ un festival etc). Este necesar ca actul cultural să fie susținut și plătit. Întrucât, atunci când noi suntem în concediu sau la distracție, ei sunt la „serviciu”, iar această muncă trebuie răsplătită întocmai cum noi primim un salariu lunar pentru ceea ce lucrăm.

Ce ar mai trebui să facă autoritățile pentru a ajuta la redresarea industriei?

Pentru cei din industria culturală și de evenimente live ar fi de real ajutor ca toate aspectele discutate în perioada pandemică să înceapă să fie aplicate în mod concret pentru a putea oferi acestor sectoare gura de oxigen de care au atât de multă nevoie după aproape trei ani de activitate înghețată și cheltuieli care au continuat să apară în lipsa existenței unor surse de venit.

O altă măsură de real folos ar fi reducerea taxelor specifice (cum e cazul taxei pe bilete) întrucât, în prezent, România are printre cele mai ridicate taxe de acest fel din Europa.

De asemenea, pentru a sprijini sectorul privat ar fi nevoie ca autoritățile să lase zona de organizare de evenimente companiilor specializate, fără a aduce o concurență mai puțin loială prin introducerea pe piață a unui surplus de evenimente organizate din bani publici (percepute ca fiind “gratuite” de către consumator, dar care, la nivel practic sunt susținute din banii contribuabililor).

Cât de mult consideri că a schimbat pandemia obiceiul de consum al românilor, când vine vorba de muzică și de festivaluri, de concerte live?

Dacă la începutul perioadei de dezghețare a existat încă o reticență a unei părți de public în a reîncepe să iasă și să participe la evenimente live, situația a început să se schimbe.

În sensul că dorința de distracție alături de prieteni, de ieșit și petrecut/ ascultat un concert a învins. Dorința de relaxare și reîntâlnire cu cei dragi, acumulată de-a lungul a doi ani de restricții, s-a făcut ascultată.

Suntem încă în perioada în care ne reacomodăm unii cu alții la evenimente ce au loc în format fizic, întrucât poate suntem uneori mai retrași/ timizi față de cum eram înainte de pandemie, însă cred că suntem pe drumul cel bun.

Ce ai vrea să le transmiți oamenilor în acest moment?

Să nu uite să se bucure de muzică și de muzica live. Să participe la evenimente, să contribuie la susținerea artiștilor și, în ansamblu, a actului cultural, indiferent de tipul acestuia întrucât doar așa vom putea avea și în viitor evenimente de calitate.

Cat va dura până vom ajunge la momentul primăvara 2020 și de ce?

Este greu de estimat întrucât sunt foarte mulți factori la mijloc. Însă, dacă este nevoie să ofer o estimare cred că vom avea nevoie de încă trei ani de „normalitate” pentru a ne putea apropia din nou de nivelul avut de această piață înainte de pandemie. E nevoie să treacă efectele economice ale pandemiei, să scadă inflația, să se stabilizeze și alte sectoare economice pentru a reda publicului încrederea că lucrurile sunt în regulă și că își pot relua obiceiurile de consum, să nu mai avem război și în mod specific nu la graniță ș.a.m.d.

Cât de dificil a fost să reorganizați ARTmania în aceste condiții? Care au fost principalele provocări ale ediției 2022?

Au fost, într-adevăr, destule provocări însemnate. Putem începe de la faptul că a fost nevoie să facem să se întâmple un festival deși în perioada 2020-2022 nu am avut un flux de activitate care să ne genereze noi fonduri. Aspect corelat cu faptul că în acest moment cursul valutar este cu totul altul decât era în 2019 când am făcut bugetul festivalului, iar costurile au fost aprobate în euro, bineînțeles.

Însă, de foarte mare ajutor pentru noi a fost faptul că am simțit că am avut comunitatea alături de noi, mulți dintre cei care și-au luat bilete încă din 2019/ 2020 și 2021 păstrându-și abonamentul în ciuda modificărilor de line-up care au survenit din cauza contextului, independent de voința noastră sau a artiștilor.

Ce sperați de la această ediție?

Să iasă cât mai bine ținând cont de condițiile și de contextul în care ne regăsim cu toții și să reprezinte un moment de reconectare și revenire la “normal”, să fie un moment care pune bazele unei ediții „2023” mai mari, mai vocale, cu mai multe surprize plăcute.

Ce se va întâmpla cu evenimentele conexe care erau în timpul festivalului (concertele acustice din piața mica, East European Music Conference, etc)?

În continuare vom avea oferta de evenimente conexe, de la activități legate de zona de carte și lectură la seminarii, proiecții și alte inițiative interesante pregătite împreună cu colaboratorii noștri. Vom avea și în această ediție o a doua scenă-lounge, mai mică, ce va fi plasată tot în Piața Mare.

Legat de East European Music Conference, vom continua să organizăm acest eveniment, însă îl planificăm pentru o altă perioadă pentru a da posibilitatea mai multor profesioniști să participe (perioada verii fiind printre cele mai încărcate pentru cei care lucrează în această industrie).

Care au fost criteriile de alegere ale trupelor românești care vor urca pe scena acestei ediții?

A fost un an mai complicat în care am încercat să acomodăm (în limitele permise de sloturile avute) trupe pe care deja le confirmasem sau cu care ne aflam în discuții avansate în anii trecuți, înainte de pandemie.

Sperăm ca pe viitor să revenim în curând cu mai multe scene, așa cum aveam în trecut, pentru a putea oferi cât mai multor nume românești ocazia de a ne îmbogăți oferta de concerte.

Ce îți dorești personal cel mai mult de la ARTmania 2022?

Personal, îmi doresc ca această ediție să fie una de reconectare, reîntâlnire și rearmonizare a noastră, a tuturor, cu cei dragi, cu comunitatea, cu artiștii care ne plac. O reîntoarcere la normalitate, la vremurile bune și la distracția din anii trecuți. Îmi doresc să fie o ediție plăcută și relaxată pentru participanți, să fie un loc în care publicul să poată uita măcar timp de trei zile de grijile, incertitudinile, de contextul încă schimbător din jurul nostru.

Îmi doresc să ne reamintim să fim veseli, apropiați și prietenoși unii cu alții, ca într-o familie mai extinsă întocmai cum simțeam în anii de dinaintea pandemiei. Și să ne putem bucura de muzică!

Photo 155241149 / Artmania Festival © Salajean | Dreamstime.com