Climatul de consum, in declin

Reading Time: 5 minute

Indicele climatului de consum in Europa a scazut in intervalul decembrie 2015 – martie 2016 cu 3,2 puncte, la nivelul de 9 puncte, arata un studiu GfK.

Asteptarile economice au scazut semnificativ incepand din luna decembrie, in toate tarile europene analizate in studiul GfK. In Grecia, asteptarile au revenit la acelasi nivel din perioada cea mai dificila a crizei datoriilor. Scaderea asteptarilor economice a afectat si sperantele oamenilor referitoare la venituri, care au scazut considerabil in majoritatea tarilor.

Context

In primul trimestru al anului, mai multe subiecte de larg interes au dominat peisajul media, captand atentia publicului. Desi Statul Islamic a pierdut o parte dintre teritoriile capturate, razboiul din Siria este departe de a fi terminat, ramanand principala cauza a uriasului aflux de refugiati. Initial, oamenii treceau nestingheriti catre Europa Centrala si de Vest, pana cand, la inceputul lui martie, tarile din Grupul de la Visegrad au decis sa isi inchida granitele si, in consecinta, si ruta balcanica a refugiatilor. Desi inchiderea granitelor a oprit fluxul de refugiati din Europa, in acest moment centrele de primire din Grecia sunt pline de oameni care au nevoie de ajutor – in special cel din Idomeni, de la granita cu Macedonia, unde conditiile au devenit de nesuportat. In Franta, guvernul a ordonat armatei sa curete tabara ilegala de refugiati de la Calais, cunoscuta sub numele de ”Jungla”, unde campau oamenii aflati in drum spre Marea Britanie. Intre timp, in Europa continua tratativele: politicienii cauta solutii pentru numarul urias de refugiati si pentru distributia echitabila a acestora intre statele membre.

Atacurile din Bruxelles, de la mijlocul lui martie, arata ca in primele 3 luni ale anului amenintarea terorista s-a aflat inca la cote extrem de inalte in Europa. Totusi, deoarece exploziile din Belgia nu au avut loc decat dupa incheierea sondajului din martie asupra climatului de consum, impactul acestui eveniment nu se regaseste in rezultatele sondajului.

In Marea Britanie, in special, referendumul care urmeaza sa aiba loc in luna iunie, cu privire la posibila iesire a tarii din Uniunea Europeana, arunca o umbra grea asupra viitorului. Numerosi experti in economie, precum si numerosi consumatori britanici, prevad puternice consecinte negative asupra economiei in cazul in care asa-numitul Brexit se va concretiza.

Mai mult, in primul trimestru al anului 2016, a devenit clar ca marile tari in curs de dezvoltare (China, Brazilia si Rusia) continua sa se confrunte cu dificultati economice. Aceasta situatie afecteaza perspectivele de export ale companiilor europene si ar putea avea efecte negative asupra economiei.

In Romania, dorinta de cumparare este la nivelul maxim din septembrie 2008

Asemenea majoritatii celorlalte tari europene, asteptarile economice au scazut si in Romania in primul trimestru al anului. Indicatorul a ajuns la valoarea de 3 puncte in luna martie, ceea ce reprezinta o scadere de 7 puncte in comparatie cu luna decembrie, precum si o scadere de peste 19 puncte in comparatie cu aceeasi perioada a anului trecut. Aceasta tendinta descendenta este surprinzatoare, dat fiind faptul ca economia a crescut cu 4,3%, respectiv 3,4% in cele patru trimestre ale anului 2015, in comparatie cu aceleasi perioade ale anului anterior. Ultima oara cand consumatorii romani au fost atat de pesimisti cu privire la perspectivele economiei a fost in octombrie 2014.

Somajul a inregistrat doar o usoara scadere in decursul ultimului an. Totusi, asteptarile in ceea ce priveste veniturile au crescut cu aproape 7% in primul trimestru al anului, atingand nivelul de 22 de puncte in luna martie. In consecinta, consumatorii se asteapta ca veniturile lor sa isi revina in urmatoarele cateva luni, fie ca rezultat al unor cresteri salariale directe, fie ca rezultat al scaderii ratei somajului (deoarece numerosi oameni vor reveni in activitate).

In Romania, disponibilitatea pentru cumparare a crescut semnificativ in acest trimestru, indicatorul crescand cu 11 puncte intre decembrie si martie. Aceasta crestere s-a concretizat in revenirea indicatorului in zona pozitiva a scalei, atingand aproape 4 puncte – cea mai inalta valoare din septembrie 2008. Foarte probabil, decizia guvernului de a reduce TVA-ul cu 4 puncte procentuale incepand de la 1 ianuarie 2016 a contribuit la acest rezultat. Totusi, consumatorii sunt inca departe de momentul in care vor cheltui banii pe produse si servicii scumpe, deoarece, in acest moment, marea lor majoritate abia daca dispun de fondurile necesare traiului zilnic.

Despre studiu

Rezultatele studiului GfK Climatul de consum in Europa au la baza un sondaj al consumatorilor efectuat la cererea Comisiei Europene in toate tarile Uniunii Europene. Sunt chestionate lunar aproximativ 40.000 de persoane din 28 de tari. Aceste persoane sunt reprezentative pentru populatia adulta din UE.

Indicatorii GfK ai Climatului de consum in Europa au la baza sondaje lunare concentrate asupra atitudinii consumatorilor. Acestea abordeaza situatia economica generala din diferite tari pe de o parte, si situatia gospodariilor individuale, pe de alta parte.

Intrebarile sondajului GfK Climatul de consum in Europa sunt avansate lunar, in principal in cadrul unui sondaj de tip omnibus. Acesta este un sondaj care abordeaza diferite chestiuni, efectuat fie prin interviuri telefonice, fie in cadrul unor chestionari personale directe.

Din gama lunara alcatuita dintr-un total de 12 intrebari, pentru sondajul GfK Climatul de consum in Europa sunt selectate 5 intrebari care joaca un rol decisiv in ceea ce priveste climatul de consum.

Cei cinci indicatori selectati – asteptarile privind starea economiei, asteptarile privind preturile, asteptarile privind veniturile, dorinta de cumparare si inclinatia de a economisi – sunt calculati dupa cum urmeaza:

Ca baza de calcul a indicatorilor sunt folosite “totalurile nete”. Proportia consumatorilor care au dat un raspuns pozitiv [de ex. situatia financiara a gospodariei se va imbunatati (considerabil)] este scazuta din proportia celor care au dat un raspuns negativ [de ex. situatia financiara a gospodariei se va inrautati (considerabil)].

In continuare, acest total net este standardizat folosind metode statistice consacrate, si apoi transformat in asa fel incat media pe termen lung a indicatorului sa fie de 0 puncte, cu un domeniu de valori teoretic cuprins intre +100 si -100 puncte. Insa empiric vorbind, din 1980 incoace au fost realiste, in general, valorile intre +60 si -60.

Daca un indicator este pozitiv, acest lucru arata ca evaluarea variabilei respective de catre consumatori este superioara mediei in cazul unei comparatii pe termen lung. Pentru valorile negative este valabila viceversa. Standardizarea faciliteaza compararea indicatorilor diferitelor tari, compensand variatiile din comportamentul de raspuns datorate mentalitatilor diferite, in timp ce tendinta fundamentala a indicatorului ramane neschimbata.