Clean Recycle: Reciclarea de azi, potențialul de mâine

Clean Recycle: Reciclarea de azi, potențialul de mâine

România se confruntă cu multiple provocări în domeniul reciclării, iar cifrele reflectă această realitate, însă există ținte clare pe care țara noastră le are de atins.

Am discutat despre situația actuală și ce se preconizează în perioada următoare cu Cosmin Monda, fondator și CEO al Clean Recycle, una dintre cele mai dinamice companii din segmentul local OIREP (top 5 în segmentul Organizații pentru Implementarea Răspunderii Extinse a Producătorilor).

Care este impactul pe care îl vizează Clean Recycle pe piața din România?

Clean Recycle gestionează un portofoliu de peste 700 de clienți activi pe tot teritoriul României, din domenii precum FMCG și retail, agri­business, automotive, distribuție, producție industrială și farmaceutică.

Activitatea noastră constă în identificarea de colectori care adună deșeurile de ambalaje gene­rate în urma consumului și duc aceste deșeuri la reciclatori, îndeplinind obligațiile de reciclare și valorificare a deșeurilor din ambalaje pentru clienții noștri. Acordăm o atenție deosebită edu­cației pentru colectarea separată a deșeurilor, asigurând totodată o îmbunătățire a infrastructurii și logisticii necesare procesului de colectare.

Educația privind eco­responsabilitatea este una dintre principalele provocări în România, care are o legătură directă cu atingerea țintelor de mediu ale țării și, de asemenea, una dintre principalele noastre preocupări, compania implicându-se activ în numeroase campanii de conștientizare și informare adresate publicului larg.

Pe de altă parte, ne dorim să stabilim relații de lungă durată și de reciprocitate cu producătorii locali, pentru ca fiecare parte să își realizeze țintele și împreună să contribuim la obiectivele de mediu alte țării. 

Care este situația actuală în România în ceea ce privește reciclarea? 

La nivel local, nu există suficiente fabrici de reciclare, situație care se reflectă în volumul de deșeuri pe care țara le acumulează anual. Cele mai recente cifre disponibile (la nivelul lui 2019) arată că în România s-au reciclat doar 44,6% din deșeurile de ambalaje puse pe piață, în contextul în care obligația pe țară este de 60%; din 2023 aceasta va crește la 65%, iar din 2025 la 70%.

Avem peste 2 milioane de tone de deșeuri de ambalaje puse pe piață anual, conform ultimelor cifre disponibile, iar din 2025, dacă această cantitate se va menține, va trebui să reciclăm 70% din acestea. Este o cifră foarte mare, la care nu putem ajunge decât prin eforturi consistente de conștientizare, din partea autorităților și a tuturor stakeholderilor implicați, la nivelul populației.  

Cât de departe este România de țintele impuse de Uniunea Europeană? 

Deși am făcut anumiți pași în ceea ce privește reciclarea și valorificarea deșeurilor din ambalaje, România are încă multe decalaje de recuperat față de țările Uniunii Europene. În România, se reciclează de patru ori mai puțin față de media țărilor europene, conform datelor pe care le deținem.

Mai mult, România trebuie să reducă până în 2035 până la 10% cantitatea de deșeuri municipale depozitate. Românii depozitează în prezent 70% din gunoiul pe care îl produc, iar media europeană este de 24%.

Conform unei decizii din 2018, România trebuia să închidă toate cele 68 de gropi de gunoi, iar la acest moment trebuie încă să mai închidă 42 de gropi de gunoi ­ilegale. 

Ce trebuie să știe companiile în ceea ce privește reciclarea? Ce obligații au acestea? Dar consumatorii? 

Reciclarea și întreg ansamblul de comportamente ecoresponsabile sunt relativ noi pentru România. Ceea ce trebuie să știe atât companiile, cât și consumatorii este că avem ținte de mediu care cresc gradual, iar pentru ca acestea să fie atinse trebuie să ne asumăm cu toții rolurile necesare.

În ceea ce privește companiile, acestea trebuie să se asigure de îndepli­nirea obligațiilor legale de mediu privind reciclarea și valorificarea deșeurilor pe care le pun pe piață, dar și să investească în educația de sustenabilitate la nivelul angajaților proprii.

Sunt companii cu mii de angajați care au un rol major în educarea privind colectarea selectivă a deșeurilor sau conștientizarea privind ansamblul de comportamente care au un impact direct pentru mediu.

În ceea ce privește consumatorii, este important să ne autoeducăm și să căutăm nu doar să imităm comportamente mecanice privind reciclarea, ci și să înțelegem întreg circuitul și de ce e important fiecare gest. 

Ce programe se mai pregătesc pentru reciclarea deșeurilor? 

Întreaga piață așteaptă implementarea Sistemului de Garanție – Returnare (SGR), pentru că acesta reprezintă o soluție pe termen lung. În acest moment, SGR – prin intermediul căruia fiecare dintre noi ar trebui să poată returna o sticlă sau o doză de aluminiu la un magazin din apropiere – este o incertitudine.

Piața operatorilor de transfer de responsabilitate se pregătea de implementarea sistemului de la 1 octombrie 2022, iar acum nu este clar dacă se va putea implementa nici măcar din 2023.

Ce e nevoie să se întâmple pentru îmbunătățirea situației pe plan local? 

Pe lângă un plan național solid de educație, conștientizare și res­ponsabilizare, este nevoie de clarificarea cadrului legislativ. Credem că pentru un cadru legal clar și coerent trebuie ca schemele privind răspunderea extinsă a producătorilor să fie îmbunătățite și funcționale în relația OIREP –
autorități publice.

Astfel, modi­ficările legislative trebuie să des­crie obligațiile tuturor părților implicate, iar primăriile și ADI-urile să colaboreze cu toate OIREP-urile care și-au asumat obligația și res­ponsabilitatea de a finanța costurile de colectare.

Suntem cu toții parteneri în acest mecanism larg al transformării României într-un loc mai curat, o țară care reciclează și valorifică resursele pentru generațiile următoare, astfel încât e nevoie de măsuri solide și, în ­ge­neral, de o mai bună colaborare între toate părțile implicate.

La ce să ne așteptăm în viitorul apropiat?

Cu siguranță vorbim despre o creștere a țintelor de mediu și, tocmai din acest motiv, vom fi nevoiți să învățăm să colectăm selectiv mai mult, în cantități mai mari. Ne dorim ca viitorul apropiat să aducă un nivel mai mare de educare și asumare a publicului în privința comportamentelor ecoresponsabile, în care și media are un rol semnificativ.    

Articolul a fost inițial publicat în Biz nr. 365 (18 iulie – 15 septembrie 2022). Dacă dorești să primești Revista Biz prin curier, abonează-te aici.