Claudiu Vrînceanu: Scurt plan postrăzboi pentru atragerea investitorilor străini

Claudiu Vrînceanu: Scurt plan postrăzboi pentru atragerea investitorilor străini

Până să vedem regulile sistemului internațional postrăzboi și Noua Ordine Mondială, o urgenţă națională economică trebuie să fie prioritizarea unei strategii de atragere a investitorilor străini imediat ce avem primele soluții diplomatice postinvazie a rușilor în Ucraina.

Personal, mă alătur celor care văd și oportunități în contextul actual. Nu cred că actuala criză ucraineană va avea ca efect anularea planurilor de investiţii străine din România și din țările vecine și nici mutarea investiţiilor existente în zone mai sigure. Din contră.

de Claudiu Vrînceanu

Regândirea stimulentelor pentru România poate avea mai multe mai multe oportunități din perspectiva atragerii investitorilor străini în noua lume postrăzboi, de altfel aceasta fiind principala pârghie pentru o revenire economică rapidă.

Primele semnale și dovezi le avem pornind de la două studii de caz din această perioadă. În primul rând, gigantul german Varta ia în calcul România pentru o investiţie într-o fabrică de baterii pentru maşini electrice. Investiţia s-ar ridica la un miliard de euro.

Al doilea studiu de caz este al canadienilor de la RockTech Lithium, care vor să construiască în România o fabrică pentru producția de componente pentru bateriile mașinilor electrice, investiție ce se va ridica la 400 de mili­oane de euro. Ambele exemple pozitive au trei lucruri în ­comun, în opinia mea: sunt rezultatul unor acțiuni constante ale diplomației economice românești, au legătură cu fondurile europene și implicit cu noua viziune de la Bruxelles și au sprijinul autorităților centrale.

Mai departe, pentru o revenire economică rapidă și sănătoasă, România poate privi strategic și oportunistic spre atragerea de noi investitori străini. Asta după ce în 2021 fluxul de investiții străine în România a crescut la peste 7,2 miliarde de euro în 2021, după ce stagnaseră anul anterior din cauza pandemiei. În 2020, au fost de doar 3 miliarde de euro, cel mai scăzut nivel din ultimii șapte ani.

Care sunt, așadar, oportunitățile României după această perioadă grea și incertă cauzată de invazia Rusiei în Ucraina, dublată de amenințările geopolitice din regiune? Cum ar putea să arate o listă cu priorități economice?

1. Investitori

O primă opțiune ar trebui să fie regândirea schemelor de sprijin pentru investitori prin ajutoare de stat spre două direcții principale: noile proiecte investiționale să grăbească dependența energetică de Rusia și, în același timp, să favorizeze proiectele comune implementate cu firmele antreprenoriale românești.

2. Desant american în România

O a doua linie strategică ar putea fi întărirea prezenței americane în România și din punctul de vedere al afacerilor. Potențialul de cooperare cu SUA este mai mare nu doar militar, ci și economic: companiile controlate de entități americane au realizat investiții străine de 5,8 miliarde de euro pe plan local, SUA fiind în România a cincea cea mai importantă țară din perspectiva acestor tipuri de fluxuri.

3. Schimbarea poziționării de brand și obiective noi pentru Invest Romania

În Noua Ordine Mondială, dar mai ales în noua competiție economică regională, poziționarea de brand a României, ca destinație pentru străini, trebuie să fie schimbată cu scopul atragerii noilor investitori. Concret, pe zona investițiilor greenfield nu mai putem miza în principal pe avantajul competitiv al costului de muncă scăzut. În plus, e sănătos să ne concentrăm și pe argumentele de securitate, iar instituțiile guvernamentale care au ca scop promovarea României în exterior, cum este Invest Romania, ar trebui să caute în mod proactiv companiile interesate de investiții în regiunea noastră.

4. “Vânătoarea” companiilor care se mută din Rusia și Ucraina

În contextul retragerii multor companii din Rusia, forțate de sancțiunile economice, și din Ucraina, alungate de război, este evident că multe firme își vor căuta un mediu mai sigur în alte țări. Dacă România va atrage măcar 20% dintre aceste companii, tot vom avea în final un succes care va echilibra pierderile suferite de investițiile amânate sau anulate pe parcursul anului 2022. 

Claudiu Vrînceanu are experiență mixtă de 15 ani în  business, media  și administrație publică. Lucrează zi de zi cu firme antreprenoriale și multinaționale pe zona de PR, public affairs și investiții.

Articolul a fost inițial publicat în Biz nr. 361 (18 martie – 18 aprilie 2022). Dacă dorești să primești Revista Biz prin curier, abonează-te aici.