Claudiu Vrînceanu: România globală este digitală. Cu ce începem?

Claudiu Vrînceanu: România globală este digitală. Cu ce începem?

Criza economică provocată de răspândirea coronavirusului este o criză globală și trebuie să protejăm exportatorii, deoarece aceștia creează un echilibru extern pozitiv pentru România și pot influența în mod pozitiv cele mai importante sectoare de activitate, în care lucrează sute de mii de angajați. 

de Claudiu Vrînceanu

Exportatorii au potențial de creștere în noua normalitate, perioada definită ca fiind cea de revenire, post-COVID-19, și generează locuri de muncă bine plătite și prosperitate pentru firmele românești, iar exporturile firmelor suferă foarte mult ca urmare a evoluției COVID-19. Doar că, în contextul unei iminente crize economice, situația firmelor românești se va înrăutăți, iar exporturile vor deveni mai relevante ca niciodată. Reducerea capacităților de producție, problemele legate de transport, lipsa materiilor prime din import şi anulările contractelor comerciale sunt principalele motive invocate de exportatorii români pentru contracția comerțului exterior.

Economia globală și comerțul inter­na­țional sunt salvate parțial de măsurile ge­nerale care își propun să limiteze efec­tele economice ale răspândirii COVID-19. Chiar dacă unele țări au început să ri­dice unele restricții, nu a existat o creștere rapidă a activității economice, fără a lăsa nicio speranță pentru o redresare economică globală rapidă, în formă de V, așa cum sugerează mulți guvernanți.

Organizația Mondială a Comerțului lucrează cu două scenarii și ambele prezic scăderea comerțului în fiecare regiune economică și în toate sectoarele de activitate. În scenariul cel mai optimist, comerțul global va scădea cu 13% în 2020, în timp ce perspectivele pesimiste se bazează pe o scădere cu 32% față de nivelurile din 2019, cu o recuperare în 2021 care nu va readuce volumele la niveluri prepandemice. Mulți experți în internaționalizare afirmă că scăderea reală va fi cuprinsă undeva între aceste două cifre, în funcție de cât timp durează până când pandemia va fi pusă sub control și modul în care guvernele din întreaga lume sunt capabile să coordoneze și să implementeze măsuri de stimulare eficiente pentru ca economiile lor să fie susținute.

Go Glocal is the new Go Global

O tendință importantă din perspectiva comerțului internațional post-COVID-19 este că strategiile Go Global se vor transformă în acțiuni de tip Glocal. Inter­naționalizarea va fi tot mai importantă pentru firme, dar lanțurile de furnizori vor fi mai scurte. Să luăm exemplul agri-food, unde vom vedea multe politici de reducere a dependenței de importuri și de promovare a lanțurilor scurte de aprovizionare.

Soluții pentru România Globală

În cazul târgurilor și expozițiilor internaționale, mai ales pentru anumite destinații țintă în care nu pot fi organizate acțiuni de promovare în străinătate, fondurile private și publice trebuie să fie alocate pentru participarea la acțiuni digitale (târguri online, reuniuni internaționale în format digital, misiuni economice online). Aceste propuneri sunt urgente întrucât contextul este aproape de dezastru pentru exporturile românești: în lunile de lockdown exporturile au scăzut cu peste 10%, iar deficitul comercial s-a majorat până la cel mai înalt nivel din 2008 încoace. În contextul crizei COVID-19, nevoile mediului de business vor fi diferite în următoarele 12 luni, axate pe tranzacții și activități în mediul online, așa că propun lansarea unor vouchere de digitalizare pentru internaționalizare. Voucherele de digitalizare vor fi adresate firmelor mici și mijlocii care au potențial de internaționalizare pe termen scurt și mediu și vor fi utilizate pentru promovarea online a produselor și serviciilor. Acest context, creat de răspândirea COVID-19 și de blocajul unor activități internaționale, permite căutarea de noi canale de vânzare, proiecte de cercetare de piață și țintirea clienților de la distanță. O parte dintre expozițiile și târgurile internaționale vor fi întrerupte o perioadă, astfel încât companiile trebuie să fie active pentru a ajunge la potențiali parteneri și să organizeze întâlniri digitale. Astăzi, clienții și partenerii mari internaționali sunt mult mai accesibili, programul lor zilnic s-a schimbat și disponibilitatea lor s-a modificat în favoarea noastră. Totul se întâmplă mult mai eficient și digital.

O idee constructivă: o instituție dedicată Comerțului Exterior

În prezent, instituțiile publice care au atribuții în promovarea comerțului exterior sunt decimate și depopulate, fără mulți specialiști, atât în România, cât și în birourile de reprezentare externe, astfel încât pe termen mediu și lung se impune crearea unei agenții de export (Export România) sau o agenție mixtă cu Invest Romania (Trade & Invest), în subordinea Ministerului Economiei.

În final, se mai impune un nou stil de a face branding de țară și diplomație economică. Așa cum revista Biz organizează în această perioadă live-uri, Zoom-uri și conferințe online cu sute de șefi de companii, și reprezentanții autorităților publice trebuie să preia exemplul din mediul privat și promoveze România în Noua Normalitate: 100% digital. Funcționari publici, demnitari și diplomați, intrați pe Zoom și creșteți brandul Made in Romania!

Articolul a fost inițial publicat în Biz nr. 344 (15 iunie – 15 iulie 2020). Dacă doriți să primiți Revista Biz prin curier, vă puteți abona aici.