Claudiu Vrînceanu: Patru nevoi ale firmelor românești scaleup în 2023

Ce soluții și măsuri de sprijin au la dispoziție firmele românești care vor să se internaționalizeze în anul 2023? Cele mai importante au legătură cu finanțarea, informațiile din piață și cu sprijinul specializat pentru internaționalizare.

de Claudiu Vrînceanu

„Marea afacere este să te miști”, spunea Robert Louis Stevenson, un poet scoțian. Tot mai multe dintre firmele românești de tip startup și scaleup s-au prins de acest potențial al mișcării locale și regionale, adică al scalării operațiunilor pe alte piețe externe în speranța diversificării surselor de venit și creșterii cifrei de afaceri.

Pe cât de atrăgătoare este această cale de creștere pentru companiile românești, pe atât de complex este procesul. Dacă analizăm barierele care frânează extinderea firmelor pe piețele externe, vedem un potențial mare de sprijin pentru exporturile și internaționalizarea. Antreprenorii români au nevoie de o tranziție ușoară în piața țintă, prin minimizarea riscurilor printr-un ajutor mai mare pe piețele externe. De asemenea, managerii întâmpină bariere personale în procesul de internaționalizare. Spre exemplu, lipsa conexiunilor, a cunoștințelor și a informațiilor despre piața țintă.

Astfel, cele mai importante bariere interne (care țin de firmă) semnalate de antreprenori în extinderea pe piețele externe sunt menținerea unor prețuri competitive și concurența puternică din piața țintă, în timp ce lipsa sprijinului, birocrația și necunoașterea legilor din țara țintă sunt cele mai semnificative bariere externe enunțate de fondatori în procesul de internaționalizare. De asemenea, lipsa personalului specializat în internaționalizare reprezintă o barieră pentru o parte dintre firmele românești atunci când s-au extins peste hotare.

Ce soluții și măsuri de sprijin au la dispoziție firmele românești care vor să se internaționalizeze în anul 2023? Cele mai importante au legătură cu finanțarea, informațiile din piață și cu sprijinul specializat pentru internaționalizare.

1. Sprijin pe partea de finanțare

Problema: Internaționalizarea implică pentru firme eforturi financiare suplimentare. De altfel, această problemă, alături de obținerea accesului la „informații de mare valoare”, se află pe primele locuri în lista de priorități ale firmelor ca principală problemă cu care se confruntă la începutul operațiunilor de internaționalizare.

Soluția: Antreprenorii au la dispoziție mai multe platforme cu informații despre oportunitățile de finanțare și programele de finanțare ale UE. Prin accesarea acestora la timp, companiile și fondatorii pot să utilizeze oportunitățile oferite de programele europene.

2. Informații despre piața țintă

Problema: Accesul la informații despre piață reprezintă una dintre principalele preocupări ale companiilor românești care doresc internaționalizarea sau care sunt la început de drum în acest tip de proiect de creștere regională și globală. Numeroase firme, îndeosebi cele mici și medii, nu au la dispoziție resurse și expertiză necesare pentru a identifica oportunități de business, potențiali parteneri, practici comerciale din alte țări, proceduri de export. Pentru a crește numărul firmelor internaționalizate, este esențial să fie asigurat un acces mai ușor la acest tip de informații.

Soluția: Antreprenorii români pot acces instituții și organizații private și publice locale care informații de contact ale organizațiilor suport din diferite țări. Antreprenorii au nevoie de informații de bază despre cum să înființeze o companie într-o țară străină. Cand ne referim la informații la prima mână, antreprenorii pot accesa rapoarte specifice fiecărei țări care oferă o idee de bază, cum poate fi înființată o companie, mediul de afaceri, politica de investiții, impozitarea și legislația muncii.

Punerea la dispoziția firmelor de informații relevante privind internaționalizarea implică un domeniu larg, iar vestea bună e că antreprenorii au acces la programe care susțin întâlnirea firmelor cu interese și obiective de business comune, furnizarea de informații privind piețele străine și cooperarea transfrontalieră și constituirea de rețele pentru serviciile de informare.

3. Consultanță specializată în internaționalizare

Nevoia: Lipsa accesului la resurse umane specializate în internaționalizare și lipsa proceselor care susțină procesul de creștere reprezintă două dintre provocarile firmelor românești care vor să se extindă global.

Soluțiile: Alături de consultanți și experți, antreprenorii și managerii români poți primi îndrumare strategică și ajutor practic de care aveți nevoie pentru a vă extinde afacerea pe noi piețe. Într-un proiect de internaționalizare, e bine să implici managementul companiei și echipa proprie pentru a crește mai rapid și mai eficient.

Printre serviciile de consultanță în internaționalizare se numără i) mapare nevoi internaționalizare, ii) grad de pregătire pentru internaționalizare, iii) market readiness: cum să-ți alegi prima piață țintă, iv) Market Opportunity Plan, v) poziționare și marketing în piața țintă, vi) identificare și matchmaking parteneri internaționali. Sunt mai multe organizații publice sau private care oferă astfel de servicii. De exemplu, Măgurele Science Park este partener în cadrul Proiectului PROSME, program cofinanțat de către Comisia Europeană prin EISMEA (European Innovation Council and SMEs Executive Agency).

4. Conectare, comunitate și evenimente

Nevoie: Firmele românești au nevoie de programe care susțin întâlnirea altor firme globale cu interese comune în care să găsească și oportunități de afaceri. În acest context, firmele locale sunt tot mai implicate în platforme pentru organizarea de evenimente în care sunt distribuite informații privind serviciile și instrumentele de internaționalizare. Astfel, antreprenorii caută seminarii organizate la nivel local și, în mod ideal, toți actorii locali participă la etapa de planificare pentru a include toate experiențele relevante cu privire la necesitățile și preferințele antreprenorilor.

Soluție: În mod ideal, antreprenorii ar trebui să caute acele platforme online publice în care sunt prezentate evenimentele planificate și unde se publică programele și prezentările după eveniment. Acest fapt face comunicarea mai eficientă și oferă un serviciu tuturor companiilor interesate. Iar în cadrul aceleiași platforme sunt disponibile o serie de instrumente, și anume documentul de proiect în care sunt descrise procesul și conținutul evenimentelor, un model de program și o foaie de parcurs pentru internaționalizare.

Claudiu Vrînceanu are experiență mixtă de 15 ani în business, media și administrație publică. Lucrează zi de zi cu firme antreprenoriale și multinaționale pe zona de PR, public affairs și investiții.

Articolul a fost inițial publicat în Biz nr. 371 (16 martie – 16 aprilie 2023). Dacă dorești să primești Revista Biz prin curier, abonează-te aici.