Claudiu Vrînceanu: De ce închidem un proiect bun și nu punem nimic în loc: grabă sau lipsă de viziune?

Reading Time: 3 minute

De ce atunci când închidem ori eliminăm un proiect bun public sau privat care funcționează deja, sau unul cu cerere reală, noi decidem să-l blocăm și nu punem nimic în loc?

de Claudiu Vrînceanu

Spre exemplu, de ce un guvernant închide un program care are mare nevoie în rândul mediului de afaceri și nu îl înlocuiește cu ceva mai bun? Din grabă sau din lipsă de viziune? Să luăm doar două exemple: 1. Sistarea programului de promovare a exporturilor și 2. Renunțarea la scutirea unor taxe pentru angajații din IT.

1. Ei bine, guvernul a sistat în 2021 finanțarea programului de promovare a exporturilor, un program prin care
1.000 de firme românești au participat la 100 de târguri și expoziții internaționale.

Motivația guvernului este cunoscută: de acest program s-au bucurat și firme fără legătură directă cu exporturile, de altfel o explicație corectă. Dar ce facem cu adevărații exportatori și cu firmele care vor să se internaționalizeze? După ce guvernanții au spus că exporturile n-ar trebui sprijinite doar pentru un grup privilegiat de firme, au venit cu o soluție doar pe hârtie: toate firmele românești ar trebui să aibă acces la facilități fiscale de export, însă noul proiect nu a fost concretizat nici până astăzi.

Prin urmare, în locul programului de promovare a exporturilor, cu probleme descoperite în urma unui control intern, nu au fost propuse soluții propuse pentru reformarea sistemului de ajutor pentru exporturi. În prezent, există cel mai mare „șantier” din ultimii 30 de ani în ceea ce privește politica de promovare a exportului, șantier început și lăsat baltă. Asta în timp ce alte țări europene cresc rolul diplomației economice, iar autoritățile din țările din Vest inventează pe bandă rulantă programe și măsuri de sprijin pentru exportatori.

De asemenea, este acută necesitatea realizării unei noi strategii naționale de export, adaptată noului context economic (post-Covid-19/Noul Normal) și a cartografierii oportunităților la export în fiecare județ și la nivelul fiecărei industrii în parte. În plus, IT-ul este singurul domeniu în care România poate fi competitivă internațional, astfel încât o idee bune ar fi crearea unui program de internaționalizare pentru industria IT (dedicat startupurile și firmelor de tip scaleup tech). Programul poate fi axat pe granturi financiare și pe acțiuni internaționale de match-making pentru antreprenorii români.

2. Și pentru că vorbim despre IT, în spațiul public și la nivelul decidenților se discută despre renunțarea la scutirea unor taxe și impozite pentru angajații din IT și cercetare și construcții, schimbare care încurcă strategiile de creștere pentru afaceri cu sute de mii de angajați.

Las la o parte că aceste măsuri vor afecta competitivitatea sectorului IT românesc pe piețele externe, mai ales din cauza presiunii pe costurile cu forța de muncă, și vor influența creșterea economică, în condițiile în care sectorul de IT și-a dublat anul ponderea în PIB și poate ajunge la 10% în următorii ani. Las la o parte că noua strategie a guvernului, transpusă prin noile măsuri, este o frână în calea creșterii industriei IT.

Mă întreb doar următorul lucru: de ce nu punem nimic în loc, din nou, atunci când eliminăm o facilitate funcțională? Spre exemplu, o idee de proiect: identificarea și susținerea campionilor din România în efortul de internaționalizare a companiilor sau produselor digitale românești, alături de menținerea facilităților fiscale pentru angajații din sectorul IT&C pentru a păstra competitivitatea sectorului la nivel regional.

Claudiu Vrînceanu are experiență mixtă de 15 ani în business, media și administrație publică. Lucrează zi de zi cu firme antreprenoriale și multinaționale pe zona de PR, public affairs și investiții.

Articolul a fost inițial publicat în Biz nr. 357 (16 octombrie – 14 noiembrie 2021). Dacă dorești să primești Revista Biz prin curier, abonează-te aici.