Claudiu Vrînceanu: Avem nevoie de o ambasadă a companiilor tech românești

Antreprenorii români care fac exporturi merită să aibă propria ambasadă a companiilor româneşti în România, să fie ascultate de autorități și bine reprezentate în plan extern. Pentru asta avem nevoie de o strategie de imagine, iar industria IT poate fi un pilon al brandului de ţară al României.

de Claudiu Vrînceanu

Putem învăța de la alte state atunci când ne gândim să promovăm mai bine tehnologiile românești în întreaga lume și să lucrăm cu parteneri de pe tot globul pentru a stimula cu adevărat prezența noastră pe piețele globale, unde știm că există o cerere extrem de mare de servicii și produse IT.

Fie că sunt firme de servicii IT sau companii locale cu produse proprii în domenii ca edutech, cybersecurity, medtech sau fintech, există bune practici europene care ajută fondatorii să își promoveze global produsele și serviciile. Iată trei modele europene din care ne-am putea inspira.

Modelul britanic: Future Tech Trade Strategy

Un studiu de caz care merită analizat în România este implementat în Marea Britanie, acolo unde Departamentul pentru Comerț Internațional (The Department for International Trade) a lansat Future Tech Trade Strategy, care cuprinde o serie de politici pu­blice și programe dezvoltate cu obiectivul de stimula activitatea comercială a firmelor IT britanice pe piețele din regiunea Asia-Pacific. Un proiect concret este numit sugestiv The Tech Exporting Academy, care oferă asistență firmelor în vederea internaționalizării, prin servicii pro-bono care includ acces la informații, reglementări, compliance, legal, taxe, proprietate intelectuală, program implementat cu firme de consultanță precum Deloitte, KPMG, BDO, EY și Clifford Chance. Toate aceste firme de consultanță au birouri și în București, iar autoritățile locale și partenerii din business pot învăța din acest proiect pilot, inclusiv din noua platformă DIT care va ajuta firmele să participe la evenimente internaționale și să aibă acces la investitori. Această platformă de evenimente online va include acces la târguri digitale și asigură că există întâlniri de business cu parteneri și potențiali investitori. De aemenea, suma de 8 milioane de lire sterline va fi investită într‑o rețea externă pentru a ajuta antreprenorii să se internaționalizeze, cu accent pe țări ca Japonia, Coreea de Sud, Thailanda, Singapore, Indonezia și Australia. Această rețea va include și recrutarea unor experți IT care vor lucra în ambasade.

Startup Sweden: un program de tip bootcamp

Un alt exemplu bun pentru România este Startup Sweden, o inițiativă guvernamentală care accelerează creșterea celor mai pro­mițătoare startup-uri teh din țară, ajutându-le în procesul de a intra pe piața globală. Concret, prin intermediul unor acțiuni de top Bootcamp, antreprenorii întâlnesc în medie 30 de investitori și au acces la publicații și platforme media internaționale. Sprijinirea antreprenorilor include și acces la experți și antreprenori de succes. Programul este complet gratuit, antreprenorii plătesc doar cu timpul și angajamentul lor. Pentru a participa, startup-ul trebuie să fi dezvoltat un produs sau serviciu “market ready”.

Modelul olandez: Techleap Rise

Autoritățile olandeze au lansat, în cadrul programului Techleap.nl, proiectul Techleap.nl Rise. Cu acest nou program, sunt stimulate exclusiv firmele tech de tip scaleup. Ceea ce-i relevant pentru guvernul român este numărul beneficiarilor limitat: doar 10 echipe de fondatori pot participa în fiecare grupă. Ca parte a programului, antreprenorii au acces direct la investitori și mass-media. Fondatorii sunt grupați în echipe de zece antreprenori pentru a învăța unii de la alții despre provocările dezvoltării pe piețele externe.

Scopul Techleap.nl Rise este să sprijine apariția și dezvoltarea viitorilor lideri globali în tech, să devină mai puțin dependenți de soluțiile tehnologice din alte țări și să creeze un climat în care noi unicorni să crească global direct din Olanda. Până în 2023, guvernul olandez vrea să sprijine 250 de firme de tip scale-up. Perspectivele pentru autoritățile române ar putea fi clare: să nu mai vânăm cifre mari atunci când vorbim despre strategia de intenaționalizare a firmelor tech, ci să ne concentrăm pe calitatea fondatorilor.

Claudiu Vrînceanu are experiență mixtă de 15 ani în business, media și administrație publică. Lucrează zi de zi cu firme antreprenoriale și multinaționale pe zona de PR, public affairs și investiții.