Claudiu Vrînceanu: Antreprenor, caut finanțare – 4 surse noi de capital accelerate în pandemie

Claudiu Vrînceanu: Antreprenor, caut finanțare – 4 surse noi de capital accelerate în pandemie

Finanțarea devine mai importantă în ierarhia nevoilor antreprenorilor români în contextul revenirii economice post-Covid-19 care creează numeroase oportunități de creștere locală și globală.

de Claudiu Vrînceanu

Tot mai mulți fondatori cresc cu ajutorul mai multor surse de finanțare, așa că vă propun să analizăm patru opțiuni care fie au apărut în pandemie, fie au devenit mai accesibile firmelor acum în comparație cu anii trecuți.

1. Investitorii instituționali

Până anul acesta nu am văzut investitori institu­ționali care să investească direct în firme de tip startup sau scaleup tech românești. Spre exemplu, instituția financiară internațională International Finance Corporation (IFC) sprijină strategia de ­extindere globală a FintechOS, printr-o investiție de 10 milioane de ­dolari. Ce-i remarcabil la această finanțare: este vorba despre prima investiție acordată în mod direct unui scaleup tech românesc de către Internațional Finance Corporation.

Până acum, IFC a investit indirect în FintechOS, foarte probabil următorul unicorn al României: IFC a investit 22,27 milioane de dolari în fondul de investiții Earlybird Digital East Fund II, fond închis în februarie 2021 cu o capitalizare finală de 200 de milioane de euro. Astfel, BERD a semnat un angajament de investiție de 30 de milioane euro pentru fondul administrat de către ­Earlybird, în care a investit și Fondul European de Investiții (FEI).

În plus, Earlybird, al cărui ultim fond de investiții este operațional până la 30 iulie 2029, este unul dintre investitorii din runda de finanțare de serie B de 60 de milioane de dolari (51 de milioane de euro) atrasă de FintechOS. Putem spune că astăzi sunt mulți bani în piață pentru finanțarea firmelor tech românești cu potențial de creștere regională globală dacă ne uităm, de asemenea, la finanțările atrase de startup-urile românești în ultima lună.

2. Asocieri de investitori angel

În condițiile în care sursa tradițională de finanțare – creditarea bancară – este limitată din cauza nivelului de risc pe care firmele noi îl au, o sursă alternativă și viabilă de finanțare pentru aceste afaceri s-a dovedit a fi reprezentată de business angels. Nu doar că în ultimii ani numărul investitorilor individuali în startup-uri tech a crescut constant, dar în ultimul an am văzut o coagulare a comunității de investitori de tip angel.

Aș menționa aici un trio activ pe axa Timișoara – București – Cluj: Growceanu, TechAngels și Transylvania Angels Network. Growceanu este un grup de business angels din Timișoara care vrea să investească până la 1 milion de euro în acest an în finalizarea a 18 tranzacţii. TechAngels și Transylvania Angels Network sunt grupuri deschise de investitori privați, din București, respectiv Cluj, interesați să investească în startup-uri din domeniul tehnologiei din România și din regiune.

Mai rămâne să avem și o lege business angels aplicabilă, mai ales că acest proiect este blocat din anul 2016, când s-a produs ultima oară ceva concret pentru legislație printr-un memorandum prin care a fost creată schema de ajutor de minimis privind stimularea investitorilor individuali de a realiza investiții de capital pentru sprijinirea IMM-urilor.

3. Fondatorii deveniți milionari

Avem tot mai multe companii românești, tech și non-tech, care au creat deja milionari români. O parte dintre aceştia devin la rândul lor investitori în noi proiecte de pe piaţa locală, iar un exemplu bun în acest sens este al lui Daniel Dines, unul dintre cofondatorii UiPath, care a început să investească și în start-upuri tech românești.

Un exemplu este startup-ul românesc FameUp, o platformă mobilă dedicată microinfluencerilor, care a atras o investiție de 2,5 milioane de euro din partea fondului de investiții Early Game Ventures, rundă la care a participat ca angel investor și fondatorul UiPath Daniel Dines.

4. Fonduri de investiții internaționale

Dacă în anii 2019 și 2020 au investit în start-up-urile tech românești în faza de seed mai mult fonduri de venture capital pornite din România, în 2021 vedem că tot mai mulți fondatori reușesc să atragă în acționariat investitori internaționali. Doar un exemplu: startup-ul românesc Framey, care a primit o investiție de 1 milion de dolari de la ICE Capital din Dubai, cu susținerea fondului local JECO Capital.

Fie că vorbim despre investitori angel, instituționali sau fonduri de investiții globale, pentru a ajunge mai ușor la acești bani și la rețelele investitorilor, firmele românești își pot mari șansele dacă sunt consecvenți în pitch-urile pe care le fac, dacă investesc în comunități și conținut local și internațional și dacă reușesc să își creeze un board of advisors încă din faza de seed.  

Claudiu Vrînceanu are experiență mixtă de 15 ani în business, media și administrație publică. Lucrează zi de zi cu firme antreprenoriale și multinaționale pe zona de PR, public affairs și investiții.

Articolul a fost inițial publicat în Biz nr. 356 (16 septembrie – 15 octombrie 2021). Dacă dorești să primești Revista Biz prin curier, abonează-te aici.