Claudiu Campan, Pehart Grup: „Anul 2022 îmi pare că e ceva mai ușor din punct de vedere al angajărilor”

Claudiu Campan, Pehart Grup: „Anul 2022 îmi pare că e ceva mai ușor din punct de vedere al angajărilor”

Pehart Grup care a pornit ca o afacere antreprenorială este prezentă astăzi cu produsele sale de uz casnic și uz industrial în 18 țări din centrul, estul și sudul Europei și are o echipă de peste 500 de angajați.

Activă într-un sector pentru care România nu mai pregătește specialiști în școli dedicate, am vrut să aflăm care este rețeta Pehart în a-și pregăti specialiștii și a-și păstra talentele, dar și ce povești imprimă cei aproape 200 de ani de activitate ai fabricii.

De la Claudiu Campan, directorul de resurse umane al Pehart Grup, am aflat de ce business-ul este unul „family-friendly”, că cel mai vechi angajat are 73 de ani și încă vine cu pasiune la lucru, că meseria și priceperea se lasă de multe ori moștenire din generație în generație, dar și că practicile moderne sunt integrate natural cu tradiția atât de bogată a firmei.

Astăzi, Pehart Grup este cel mai mare convertor de produse de hârtie pentru uz casnic și industrial din România, dar și din Europa de Sud-Est. Cât din povestea acestui business de succes se datorează echipei?

Ne place să credem că Pehart este mai degrabă un business „family-friendly”, să-i spunem așa, pentru că literalmente în Pehart există familii care de-a lungul a cel puțin 3 generații (din datele pe care le avem) au lucrat și o parte continuă să lucreze în cadrul fabricii. Și nu e puțin lucru această raportare la compania noastră pe care familiile au avut-o în timp.

Astăzi, această continuitate pentru un business care s-a născut recent e practic de neimaginat. Și-atunci, eu nu m-aș referi la Pehart și angajații noștri în modul standard de „echipă”, ci mai degrabă de „familie”, familia Pehart. Și deja când vorbim de familie simțim, nu-i așa, puțină căldură, siguranță, dedicare, și de fapt acestea sunt cred ingredientele care ne-au călăuzit în timp în momentele de succes, căderi, dar și renașteri ale noastre. Am încredere că ele generează astăzi succesul de care vorbiți și sunt cele care vor continuă să îl întrețină și în viitor.

Care sunt valorile principale ale Pehart, cele pe care vă doriți să le insuflați angajaților și să le cultivați în organizație?

Ca să continui ideea dezvoltată anterior și să fac și o mică glumă, aș spune „dacă ceva merge bine nu fă alte schimbări”. Dincolo de a continua să prezervăm zestrea purtată în timp în acest business family-friendly, trebuie să rămânem ancorați și în realitatea în care ne desfășurăm afacerea, prin urmare aș pune pe listă dezvoltarea unui spirit antreprenorial care ne dorim să fie principala raportare în muncă a angajațiilor noștri.

Și de aici deja avem o întreagă listă de valori: îmbunătățire continuă, respect față de comunitatea în care ne desfășurăm activitatea, dar și respect față de angajați și clienții noștri. Și nu în ultimul rând, grijă față de resursele pe care le folosim, reglementările de mediu, iar asta numim astăzi sustenabilitate.

Ce posibilități de training, avansare și dezvoltare le oferiți angajaților?

Din acest punct de vedere, în ultimii ani am adoptat și implementat o serie de curricule de training în linie cu nevoile de dezvoltare ale angajațiilor noștri. Gestionăm un spectru larg de funcții, practic tot lanțul operațional de la aprovizionare – la producție și vânzare. Prin urmare, avem în vedere întreg acest spectru pentru care oferim programe specifice. Totuși, focusul nostru în ultimul an, odată cu reluarea trainingurilor face to face, au fost echipele de vânzări și colegii aflați pentru prima dată în poziții de conducere, pepiniera noastră, să-i spunem așa.

Cum vă fidelizați angajații? Ce beneficii le oferiți?

Avem un ochi atent la ce se întâmplă pe piață și în industrie. Din acest punct de vedere, aș spune că avem cifrele la purtător. Ne dorim să ne situăm într-o poziție de „match the market” și atunci ceea ce Pehart a implementat în ultimii ani a fost cu scopul de a asigura  într-un mod sustenabil businessul, adică nevoia de personal calificat și stabil în linie cu un buget aliniat unui context provocator pe care îl traversăm de cel puțin de 2-3 ani încoace. Facem totul pentru a reține angajații care rezonează cu valorile noastre și care și-au dovedit în timp loialitatea.

În același timp, am reconsiderat și portofoliul nostru de beneficii pe care le acordăm angajaților: venituri fixe + flexibile; tichete de masă la valoarea lor maximă, diverse bonusuri acordate în dependență de evenimentele anuale; asigurare privată de sănătate; decont transport; posibilitatea de a lucra hibrid (acolo unde activitatea permite), precum și alte evenimente offsite în care încurajăm angajații să se cunoască/ interacționeze.

În România, nu mai există școli profesionale care să pregătească lucrători pentru industria hârtiei. Cum vă descurcați? Vă formați singuri profesioniștii?

Așa este. Astăzi, cunoștințele despre această industrie trebuie prezervate și transmise mai departe exclusiv intern de către noi. Desigur, deoarece avem și un proces tehnologic automatizat, există și o componentă de abilități ce pot fi convertite din varii industrii de producție sau automatizare. Cred însă că astăzi principala provocare nu este neapărat componenta de know how, pe care fiecare firmă și-o dezvoltă și procedurizează intern, dar devine din ce în ce mai apăsătoare dorința de muncă pur și simplu într-un context de producție din industria grea, deoarece acest mediu are particularitățile lui: muncă în schimburi; context specific prelucrării celulozei, respectiv temperaturi mai ridicate și alte utilaje grele la mijloc.

Ce reprezintă Pehart în viața comunității din care face parte? Sunteți implicați?

De fapt, comunitatea din jurul primei noastre fabrici de la Petrești a fost cea care s-a dezvoltat în jurul fabricii. Chiar și numele străzii pe care fabrica este amplasată comunică acest lucru, „Str. 1 Mai #1”. Au fost vremuri în care fabrica de hârtie de la Petrești era la propriu „buricul târgului”, respectiv de ea depindeau familiile din comunitate care în marea lor majoritate lucrau aici (vorbim de perioade în care fabrica a avut și 1.200 de angajați).

De aici, fabrica și-a dezvoltat în timp o întreagă gamă de servicii comunitare sau sociale suport: grădiniță pentru copiii angajaților; casele și blocurile din jurul ei serveau ca reședințe de serviciu pentru ei; dispensar propriu; echipa de fotbal „Hârtia Petrești”; fanfara; clasa de „Celuloză și Hârtie” în cadrul școlilor profesionale din Petrești și Bușteni; stație de tren și chiar un râu traversat de plute în incinta fabricii pentru aprovizionarea cu materie primă, dar și transportul produselor finite. Știu, și eu am rămas fără grai când am auzit aceste istorisiri despre vechea fabrică de hârtie. Practic, tot ceea ce astăzi unele din companiile multinaționale încearcă să implementeze (în chip de best practice), la Pehart era un modus operandis în comunitatea de la Petrești.

Astăzi Pehart continuă să fie foarte prezentă local, să susțină echipele sportive din orașele unde ne desfășurăm activitatea, să ofere sprijin cu produse proprii spitalelor din zonă și să se implice activ în comunitate locală prin programe de CSR.

De câți ani lucrează cel mai vechi angajat la Pehart? Există cazuri când meseria s-a transmis „din tată-n fiu”?

Cel mai vechi angajat Pehart lucrează în fabrica noastră din 1980 și are astăzi 73 de ani. Chiar dacă este pensionat, el continuă să lucreze în atelierul mecanic ca mecanic frezor. Practică o meserie într-un stil clasic „old school” și prelucrează diferite piese pentru noi „la marea artă”, cum de altfel doar un om care își iubește cu adevărat meseria poate să o facă. Iar din acest punct de vedere longevitatea dânsului în meserie vorbește de la sine.

Se poate spune despre mediul de lucru de la Pehart că este unul modern?

Cred că e greu să le ai pe toate: și tradiție, dar și modernism. Cu toate astea, Pehart continuă, cum de altfel a făcut-o de-a lungul istoriei sale, să fie în pas cu vremurile. Pe lângă fabrica de la Petrești, acolo unde ne place să credem că este „inima companiei”, noi mai avem o altă unitate de producție deschisă mai recent, în 2012, la Dej. Ei bine, în această nouă fabrică, atmosfera este diferită.

Și la Dej există o istorie a prelucrării celulozei și hârtiei – și mă refer la Combinatul de Prelucrare a Celulozei și Hârtiei, astăzi închis, iar mulți dintre angajații noștrii provin din acest combinat. Plasată într-un mediu ceva mai industrial (respectiv un parc industrial), fabrica de la Dej împrumută mai multe elemente moderne dacă e să o comparăm cu cea de la Petrești. Chiar și așa însă, ultima linie de producție deschisă la Petrești, construită pe un vechi amplasament al unui turn de apă dezafectat, deja respectă toate standardele în materie de modernitate din mediul industrial. Dar ca să rezum răspunsul meu la întrebarea ta, în Pehart avem mai degrabă un mix tonic, l-aș numi, între vechi și nou, tradiție și modernitate.

Care a fost evoluția echipei Pehart în prima jumătate a lui 2022 și câte persoane fac parte astăzi din organizație?

Pehart are astăzi 533 de angajați împărțiți aproximativ egal între cele 2 fabrici. Există, desigur, o dinamică la nivelul structurii de personal, fie că vorbim de o dinamică naturală (angajări/ plecări), fie că pentru anumite proiecte în anumite perioade trebuie să creștem efectivul de lucru (ex. linii noi de producție ce necesită noi angajări).

Totuși, anul 2022 până în acest moment îmi pare că e ceva mai ușor din punct de vedere al angajărilor, cu toate că efortul de angajare s-a mutat de la fabrica din Dej la cea de la Petrești, lucru greu de crezut când ne gândim că Dej este un oraș aflat în imediata proximitate a Clujului. Altfel, inclusiv ca turnover, numărul plecărilor s-a redus vs. 2021 cu 5%. Cred că acest lucru a fost influențat și de contextul politico-social actual.

Există vreo poveste a unui angajat pe care o considerați relevantă pentru modul de lucru și filosofia Pehart? (spre exemplu, o persoană care a pornit „de jos” și a reușit prin programele de training puse la dispoziție să ajungă șef de departament sau alte situații relevante)

Avem multe astfel de povești. Cred că este esența businessurilor de tip „family-friendly” să caute și să dezvolte cu prioritate din intern viitoarele promovări și astfel să creeze indirect aceste povești de succes. O mare parte dintre colegii mei din echipa managerială sunt angajați vechi în companie și care la începutul carierei lor s-au angajat pe poziții fie de specialist, fie alte posturi direct în producție. Este de altfel antidotul, cred, prin care companiile își prezervă ADN-ul, după cum chiar și dacă uneori drumurile ni se mai despart, există povești de colegi care, revenind cu o experiență îmbogățită, au preluat roluri dintr-un eșalon superior de responsabilitate în cadrul Pehart.

Foto 79891153 © Mark Agnor | Dreamstime.com