Claudiu Butacu: Vulnerabilitatea în fundraising are nevoie de o nouă armură

Claudiu Butacu: Vulnerabilitatea în fundraising are nevoie de o nouă armură

Modelele de bune practici sunt adesea prezentate în fața publicului și cei la început de drum găsesc o adevărată provocare încercând să respecte și să urmeze aceleași căi, dar resursele, experiența și alegerea corectă a segmentului vizat sunt câteva dintre provocări atunci când vine vorba de strângerea de fonduri. Echipele de fundraising sau fundraiserii folosesc câteva tehnici pe care le perfecționează în ani și care se adaptează în funcție de nevoia proiectului.

de Claudiu Butacu

Poate vă întrebați care este meseria de bază a unui fundraiser, este o curiozitate pe care o regăsesc în multe grupuri de discuții. Nu cunosc încă o facultate care să dezvolte această meserie, dar cu siguranță fundraiserii pe care i-am întâlnit veneau din zone de formare profesională di­fe­rite. Am cunoscut ingineri, arhitecți, designeri, oameni de comunicare, profesori, sportivi și oameni care au renunțat la studii. Am întrebat și căutat să văd ce-i aseamănă pe acești oameni, să văd ce stă la baza lor ca oameni de fundraising. Nu mică mi-a fost mirarea când am aflat că mulți dintre ei au făcut sport în tinerețe și încă practică, unii au jucat jocuri de societate și au construit multe case pe care au taxat adversari care treceau, în urma zarului aruncat, pe proprietatea lor și sunt eficienți în comunicare și negociere, pe scurt genul de om care te poate convinge să-ți iei o husă pentru telefon în câteva secunde.

Nu am întâlnit meseria de bază perfectă pentru un fundraiser și nu am de gând să caut bătând la uși, dar am de gând să studiez mai mult procesul prin care poți deveni fundraiser. Atâta timp cât un matematician a salvat sute de vieți ale unor piloți de zbor, Abraham Wald a emigrat în Statele Unite în Grupul Militar de Statistică, unde mai mulți matematicieni cercetau date și realizau calcule pentru a optimiza performanțele militare ale avioa­nelor militare, rezultă că sunt foarte importante rolul academic și colaborarea cu experții pentru a dezvolta abilitățile unei echipe. Așa e și în fundraising, acțiunea colaborativă dintre fundraiseri și specialiștii care construiesc propunerea poate fi arma secretă pentru a „câștiga o bătălie”. Pe lângă resursele analizate și informațiile adunate din avioanele care supraviețuiau atacurilor inamicilor, Wald a scos la suprafață teoria prejudecății supraviețuitorului. Pentru că a realizat că toate studiile lor se produceau pe avioanele care reușeau să ajungă la bază, cele care au supraviețuit, pentru că toate cele doborâte nu ajungeau niciodată la bază, ci în mare sau pe teritorii străine. Așa că aceste exemple nu ajutau la analiza care să rezulte unde sunt cel mai des lovite avioanele militare, ci erau doar cele care puteau fi lovite și care ajungeau totuși la bază, deși au fost avariate, dar echipajul și echipamentele de zbor supraviețuiau atacului.

Militarii susțineau că vor să întărească armura aparatelor de zbor, alegând zonele considerate de ei vulnerabile, și pentru că nu observau zona motoarelor și a ­rezervoarelor atinse considerau că nu este nevoie de întărirea armurii, pe când Wald le-a demonstrat că exact acele zone sunt cel mai vulnerabile, eficientizând astfel numărul de avioane care se întorceau la bază.

Exemplele de bune practici merg îmbu­nătățite, încurajate și întărite pentru zona de fundraising, sunt avioanele care se întorc de pe câmpul de fundraising și au supraviețuit.

Cei de la The Betterfundraising Co. susțin că vulnerabilitatea poate fi sosul magic într-o relație, lipiciul care ține o relație unită. Dacă reușești să securizezi și să ții părțile conectate și entuziasmate de relație partenerii pot simți această conexi­une și se simt apreciați. Miza discuției de la o întâlnire poate fi exact discuția despre nevoia în sine, despre armura pe care ne-o dorim împreună cu partenerul, este exact vulnerabilitatea avionului (proiectului) care transmite un adevăr curat și provoacă un sentiment de încumetare. Sentimente care nu sunt mereu liniștitoare, dar care nu sunt nici slăbiciuni.

Sunt multe discuții despre fundraising, mulți judecă și critică și folosesc expresii care îndeamnă la milă, lucruri pe gratis și rușine. Da, este destul de incomod să ceri bani, dar fundraisingul nu este despre cerut, ci despre ce oferi și ce partener încurajezi să ți se alăture.

De curând am pornit un modul de induction în fundraising și îl testăm deja în echipă, avem două serii deja în formare și sunt impresionat de procesul prin care am trecut alături de colegii mei. Am simțit nevoia să nu mai vedem propuneri standardizate, propuneri care spun uneori aceleași lucruri pe care nu vrei să le mai auzi. Eu nu vreau să mai aud aceleași be­neficii și aceleași promisiuni fără emoția poveștii din spate, vreau să aud mai multe despre povestea proiectului, conexiunea celor implicați cu publicul țintă, să știu mai multe despre misiunea și obiectivele organizației și să măsurăm succesul împreună. Observ că lucrul în echipă eficientizează enorm procesul de scriere a unei propuneri și feedbackul în echipele formate este acționabil și cu o intenție pozitivă. Simularea întâlnirilor și pauzele de cafea scot la iveală idei curajoase, pe care în mod normal la o întâlnire nu le pui pe masă, presiunea și emoțiile pot pune o barieră în relația de colaborare. Vă țin la curent cu evoluția procesului de fundraising și poate în curând o și oficializăm, o școală de fundraising sună bine, sună curajos și poate produce armură pentru multe organizații.

Claudiu Butacu este președintele asociației EFdeN.  Este absolvent al Institute of Energy Professionals în 2015 cu certificarea Professional Energy Manager și al Romanian Green Building Council în 2015 cu certificare Green Building Professional,  Sustainability Manager.

Articolul a fost inițial publicat în Biz nr. 354 (15 iunie – 15 iulie 2021). Dacă dorești să primești Revista Biz prin curier, abonează-te aici.