Claudiu Butacu: Teoretic, practica e ușoară!

Reading Time: 5 minute

Cum se dezvoltă un nou set de valori și așteptări dintr-o cultură organizațională unde sustenabilitatea este integrată, cum oamenii devin dornici să lucreze într-un mediu bazat pe scop și viziune și cum promovează sustenabilitatea și performanța, împuternicesc indivizii și aplică un mod integrat de lucru.

de Claudiu Butacu

Am vorbit în articolele anterioare despre dimensiunile pe care le-am identificat în EFdeN, atunci când vine vorba despre formarea tinerilor profesioniști într-o cultură organizațională unde sustenabilitatea este omniprezentă. Prezența este dată prin diverse declinări, de la lucrul în echipă la organizarea de șantier și viziunea unei echipe care-și propune să construiască comunități mai sustenabile. Dar pentru asta e nevoie de schimbare, și e vorba despre schimbarea aia dificilă a comportamentului uman. “Comportamentele noastre iraționale nu sunt nici aleatorii, nici lipsite de sens: sunt sistematice și previzibile. Toți facem aceleași tipuri de greșeli din nou și din nou, din cauza circuitelor de bază ale creierului nostru”, susține economistul comportamental Dan Ariely în „Predictably Irrational”.

Acum ceva ani am purtat o discuție cu rectorul unei universități internaționale de prestigiu și ne-a făcut o propunere într-o singură propoziție. Vă cumpărăm prototipul de casă și vă angajăm cercetători în cadrul universității noastre. Părea o ofertă de nerefuzat, dacă propunerea venea din partea unei universități din România, dar ea a venit de la câteva sute de kilometri distanță. Îmi aduc aminte că nu am știut ce să răspund, dar eram curios de ce noi și de ce nu ar construi o echipă proprie. Răspunsul domnului profesor a fost simplu și la obiect. “Am observat pasiunea și emoția pe care voi, ca voluntari, ați arătat-o pe parcursul acestei competiții. Noi nu avem astfel de studenți, noi avem două categorii de studenți: cei care vor continua afacerile de familie de sute de ani sau cei care vor conduce organizațiile și din țara voastră. Nu știm să instalăm această cultură de voluntariat studenților și ce ați reușit să faceți în atâtea participări la Solar Decathlon este mai presus de proiectarea și construirea unui prototip de casă solară, voi ați construit un prototip de echipă multidisciplinară bazată pe cultura unei organizații sustenabile care produce an de an lideri și profesionișt în domeniul construcțiilor sustenabile.”

La EFdeN vorbim despre o dimensiune agregată a unei culturi organizaționale pentru dezvoltare durabilă, care îi modelează pe studenți în călătoria lor transformatoare și în modul în care conceptele de sustenabilitate sunt încorporate în toate aspectele vieții lor. Expunerea la acest tip de cultură creează o schimbare în așteptările tinerilor și devine o normalitate.

Din interviurile făcute cu foștii mei colegi am notat câteva concepte de bază care au rezultat după o experiență de câțiva ani în EFdeN. Am reușit să aducem oameni care au obiective similare, care și-au dorit o creștere accelerată, prin lucru în echipă și multidisciplinar și cu un acces deosebit de mare la o rețea de profesioniști și companii din sectorul construcțiilor, materiale, arhitectură, instalații, dar și din domeniul bancar, media & advertising, transport și multe altele.

Am creat o strategie de fundraising care să răspundă unor obiective de CSR pe care multe companii le puneau pe ordinea de zi din ce în ce mai des. Am găsit ingrediente secrete care ne-au ajutat să construim încredere, care ne-au scos atât pe noi cât și pe partenerii noștri din zona de confort, și am aplicat valorile pe care le-am tot auzit prin EFdeN. Am identificat trei concepte principale în organizația EFdeN: oameni asemănători care lucrează împreună, cred într-un scop comun și aplică valorile organizației zi de zi și în mediul extern proiectului.

Cine se aseamănă și cu ce-i ținem împreună?

Susțin importanța aducerii laolaltă a oamenilor care sunt asemănători ca valori, pentru a învăța și a produce schimbare, de care sistemul are nevoie din ce în ce mai mult. Folosim un “lipici” social în echipă, pentru că pe unii i-a ajutat să dezvolte relații personale puternice, relații care au pornit pe șantier sau chiar la ședința de recrutare – „Mi-am făcut mulți prieteni care împărtășesc acum aceleași valori ca și mine”. În afară de obiectivele comune, constatările subliniază importanța aplicării obiectivelor și valorilor zi de zi, într-un mod care devine status-quo – „Ceea ce învățăm și aplicăm în EFdeN este deja o rutină”. Această constatare este și mai bine și mai pe larg reflectată în următorul concept – o cultură a performanței și sustenabilității, în care respondenții își împărtășesc punctul de vedere asupra importanței unui loc de muncă sustenabil – „așa arată un loc de muncă sustenabil”. De asemenea, ca mediu de lucru profesional – ”EFdeN are capacitatea de a aduce la viață un obiectiv comun, cu disciplină și muncă constantă”.

Cultura organizațională construită pe principii de sustenabilitate și performanță se dovedește a avea un impact asupra voluntarilor care îi ajută să avanseze în parcursul lor profesional. În plus, creșterea accelerată care vine odată cu proiectul se adaugă la impact – ”Recomand această etapă datorită experiențelor vaste și informațiilor uriașe pe care le vei învăța, totul într-un ritm foarte accelerat”, „Dacă ești gata să accepți provocări și crește într-un an ca alții în șapte, acest proiect oferă mediul perfect”.

Cultura performanței este completată de un accent puternic pe dezvoltarea individuală. Tinerii își construiesc încrederea în sine pe parcursul experiențelor și consideră că acest indicator este valoros pentru evoluția lor, mulți dintre ei capătă încredere și pot face față cu brio unor situații dificile. Ajută foarte mult la încrederea-n sine și aceasta vine ca urmare a faptului că proiectele de voluntariat scot constant voluntarii în afara zonei lor de confort, confruntându-se cu noi provocări, învățând noi concepte, întâlnind oameni noi sau testând noi tehnologii sau pilotând noi soluții.

Viața reală e dură, nu mai iei note, feedbackul îl simți direct în stomac. Experiența practică nu poate învinge know-how-ul teoretic la care suntem expuși la școală. Scena este mai aproape de viața reală, de cum vor arăta lucrurile după facultate, de cum să colaborezi cu diferite departamente și cum să-ți aplici în practică cunoștințele. Adesea, partenerii oftează și ne spun cât de mult și-ar fi dorit să aibă și ei în studenție o astfel de inițiativă care să-i provoace, dar le dăm șansa să retrăiască prin EFdeN, îi invităm pe șantier, la competiție, la evenimente și partenerii strategici ajung să cunoască în câțiva ani câteva sute de voluntari.

O nouă normalitate

Am auzit des și țin legătura cu foști colegi care au dezvoltat proiecte în direcții similare cu cele ale EFdeN sau complementare. Colegii au dezvoltat un interes pentru sustenabilitatea locului de muncă în primul rând ca prioritate în alegerea domeniului și viitorului loc de muncă, dar și ca obiectiv pentru activități viitoare. Pot spune că, după proiectul EFdeN, au devenit dependenți de lucrul în echipe multidisciplinare. Concluziile arată că studenții dezvoltă un nou set de valori și așteptări dintr-o cultură organizațională unde sustenabilitatea este integrată, fiind dornici să lucreze într-un mediu bazat pe scop și viziune, promovează sustenabilitatea și performanța, împuternicesc indivizii și aplică un mod integrat de lucru.

Aceste ultime trei articole au avut la bază cercetarea de tip calitativ pe care am făcut-o la finalul anului trecut la Maastricht School of Management și a presupus colectarea de date pentru a efectua observații analitice pe cele trei dimensiuni care răspund la întrebarea: de ce e nevoie ca sustenabilitatea să facă parte din procesul educațional de formare în învățământului superior.

Claudiu Butacu este președintele asociației EFdeN. Este absolvent al Institute of Energy Professionals în 2015 cu certificarea Professional Energy Manager și al Romanian Green Building Council în 2015 cu certificare Green Building Professional, Sustainability Manager.

Articolul a fost inițial publicat în Biz nr. 361 (18 martie – 18 aprilie 2022). Dacă dorești să primești Revista Biz prin curier, abonează-te aici.