Claudiu Butacu: Sustenabilitatea noastră, a tuturor. Cum pot eu, ca individ, să influențez viața celor din jurul meu

Claudiu Butacu: Sustenabilitatea noastră, a tuturor. Cum pot eu, ca individ, să influențez viața celor din jurul meu

Sustenabilitatea este provocarea de azi la care tot căutăm răspunsuri. În timp ce noțiunea a avansat semnificativ în ultimii 10-15 ani, domeniul trebuie să avanseze mai rapid. Instituțiile de învățământ superior au o datorie uriașă în acest domeniu. Am încercat să analizez impactul educației despre sustenabilitate asupra vieții personale și profesionale a studenților.

de Claudiu Butacu

M-am concentrat pe proiectul EFdeN, un ONG româneasc educațional care promovează sustenabilitatea în rândul studenților. Lucrând aproape zece ani la un ONG cu peste 1.000 de studenți voluntari, am fost curios cum i-a influențat experiența de voluntariat. Am făcut o serie de interviuri cu mai mulți colegi și foști colegi, apoi am codat utilizând metodologia Gioia, care a confirmat nevoia de a promova educația pentru sustenabilitate pe trei dimensiuni.

În primul rând, o schimbare a mentalității și a comportamentului la nivel individual îi face pe studenți să dezvolte un nou stil de viață care implementează și promovează sustenabilitatea. În al doilea rând, la nivel profesional, studenții încorporează conceptul pe parcursul carierei lor – de la obiectivele de carieră până la avansare și implementarea sustenabilității în deciziile de afaceri, contribuind astfel la avansarea domeniului. În sfârșit, impactul se reflectă asupra importanței culturii organizaționale, care contribuie la impactul în viața studenților.

În articolul de azi am ales să vorbesc mai mult despre prima dimensiune: „mentalitate și schimb comportamental” și am extras exemple din răspunsurile colegilor mei cele care au dus la identificarea acestei dimensiuni.

Prima dimensiune descrie impactul general al expu­nerii la educația despre sustenabilitate asupra respon­denților ca indivizi.

Am observat o schimbare a valorilor, atitudinilor și comportamentelor în viața respondenților, de la factorii declanșatori care trezesc mai întâi interesul până la factorii de motivare care conduc la schimbarea comportamentului.

Proiectul le-a oferit informații noi, relevante și perspicace, de la învățarea despre protecția mediului, amprenta CO2, consumul de energie, cum și de ce ar trebui să reciclăm, până la cum să proiectăm și să construim clădiri durabile – „Cu siguranță experiența m-a învățat lucruri despre sustenabilitate pe care, din păcate, liceul sau facultatea nu m-au învățat”.

Datele indică faptul că fie noțiunea de sustenabilitate a fost necunoscută respondenților din cauza lipsei de expunere în școală/universitate sau în viața de zi cu zi, fie a fost un subiect dificil și fără legătură. „Deși știam deja despre obiceiurile durabile, acest proiect m-a învățat mai multe despre reciclare, bune practici și activități de zi cu zi care ajută la protejarea naturii.”

A doua parte a călătoriei transformatoare este schimbarea de mentalitate.

Momentul de tip aha, înțelegerea necesității, conștien­tizarea și acceptarea responsabilității personale și a actelor individuale pentru promovarea reformelor de sustenabilitate. „A avea acces la informații legate de sustenabilitate m-a ajutat să înțeleg mai bine ce se întâmplă la nivel global, în ce direcție ne îndreptăm și cât de important este să începem, chiar și cu pași mici, care pot face diferența”,  „Am devenit conștient de numeroasele metode prin care pot contribui și eu la o societate mai durabilă, componente pe care le-am introdus într-un nou stil de viață”.

În timpul programului am început să mă gândesc la propriile decizii și mai ales să observ experiențele mele anterioare și cum am trăit”, „Experiența m-a ajutat să clarific anumite lucruri, ce făceam greșit și acum am câștigat noi obiceiuri.” Practic, cred că mi-a îmbunătățit mult viața”.

Învățarea și descoperirile revelatoare despre sustenabilitate induc schimbarea mentalității, ceea ce duce la un nou set de valori și cerințe pentru un nou stil de viață. „Cu siguranță amprenta mea de CO2 a scăzut mult în urma proiectului”, „Reciclez, folosesc mai puțină apă, folosesc mai puține șervețele sau renunț la sticlele de plastic”, „Acord mult mai multă atenție reciclării și modului în care folosesc resursele și materialele.” „EFdeN mi-a schimbat viața în ceea ce privește modul în care iau decizii zilnice – din ceea ce mănânc, cumpăr și călătoresc.

De la a deveni vegetarian sau la a produce mai puține deșeuri până la mutarea într-o casă sustenabilă, alegerea de a cumpăra local sau de a cumpăra o mașină electrică, schimbările de comportament reflectă concepte simple de sustenabilitate pe care toți respondenții le pun în practică. „Am ales să nu mai mănânc carne și să cumpăr produse locale”, „Merg cu autobuzul sau cu scuterul electric” și „Îmi propun să cumpăr o mașină electrică.” Dacă eu tot fac asta, atunci s-o facă și fratele meu, și prietena, mătușa sau vecinul de la doi!

Etapa finală a acestei dimensiuni arată modul în care modificările personale ale minții și comportamentului afectează grupul apropiat al respondenților. După ce au fost expuși experienței transformatoare la nivel personal, respondenții devin agenți ai schimbării – ultimul motiv de ordinul doi derivat în această dimensiune. Constatările arată că există două niveluri de implicare în această etapă.

Primul nivel de a fi un agent al schimbării este promovarea durabilității familiei, prietenilor și colegilor. „Impactul a fost semnificativ și asupra prietenilor și familiei mele, deoarece aceștia au acum un grad mai mare de conștientizare a subiectului”, „Mi-am influențat și prietenii și familia.” Familia s-a luptat, dar acum au o sticlă care se autofiltrează. Facem pași mici.” Cursanții își folosesc cunoștințele pentru a încuraja și a-i convinge pe alții să-i urmeze. „Informațiile pe care le-am câștigat au fost transmise prietenilor și familiei mele și cred că i-am influențat să înceapă să recicleze, să renunțe la plasticul de unică folosință și să fie mai eficienți din punct de vedere energetic”, „A existat un impact pozitiv și în familia mea, cu multe noi informații dobândite prin mine, în calitate de mesager.” A presupus schimbarea rutinelor zilnice pentru a susține sustenabilitatea sau schimbarea viziunii generale asupra durabilității în domeniul construcțiilor.”

Agent 00sustenabilișapte

Primul strat al conceptului de agent al schimbării este legat de promovarea principiilor sustenabilității către familii, prieteni și colegi. Odată convinși de sustenabilitate, respondenții încep să-și influențeze cercul apropiat sau cunoscuții și să mărească impactul asupra lor – „Impactul a fost mare și asupra prietenilor și familiei mele, deoarece acum au un grad mai mare de conștientizare a subiectului”. Respondenții folosesc cunoștințele pe care le-au dobândit în procesul de învățare pentru a le promova și a le transmite mai departe pentru a-i convinge pe alții să le urmeze.

Efectul de halou este vizibil printre aproape toate răspunsurile, care indică faptul că impactul asupra ­sinelui personal poate fi extins la familia apropiată și prietenii – „Informațiile pe care le-am câștigat au fost transmise prietenilor și familiei mele și cred că i-am influențat să înceapă reciclarea, să scape de plasticul de unică folosință, devenind mai eficienți din punct de vedere energetic”.

Al doilea strat de a fi un agent al schimbării este acela de a deveni un model de urmat. Concluziile arată că, odată ce mentalitatea și comportamentul sunt mutate către durabilitate, respondenții vor să devină un model de urmat în comunitatea lor și să-i inspire și pe alții să se schimbe – „Prin puterea exemplului personal am reușit să-mi conving familia și prietenii că stilul de viață nu afectează confortul de zi cu zi”, „Am făcut toate schimbările și continui să le fac în speranța că și alții din jurul meu vor dori să înceapă să o facă, deoarece observă că se poate.” Respondenții devin agenți ai schimbării prin propriul stil de viață, precum și prin comunicarea activă și promovarea unor pași mici care pot avea un impact puternic asupra amprentei de CO2.

În sfârșit, respondenții dezvoltă un criteriu de autoevaluare care îi motivează și îi impune să se ridice la nivelul noului lor sine – „Prin puterea exemplului personal încerc să mă ridic la înălțimea așteptărilor pe care mi le-am creat”.

Impactul pe care-l avem în cercul de familie si prieteni poate fi foarte mare, atâta timp cât folosim informațiile pe care le dobândim în urma unei curricule de sustenabilitate care face parte din proiect sau din universul de învățare din care facem parte.

Claudiu Butacu este președintele asociației EFdeN.  Este absolvent al Institute of Energy Professionals în 2015 cu certificarea Professional Energy Manager și al Romanian Green Building Council în 2015 cu certificare Green Building Professional,  Sustainability Manager.

Articolul a fost inițial publicat în Biz nr. 358 (15 noiembrie – 15 decembrie 2021). Dacă dorești să primești Revista Biz prin curier, abonează-te aici.